Isabelle Boulay - La ballade du chien-loup (''Chansons pour les mois d'hiver'' 2009)
marți, 29 noiembrie 2011
luni, 28 noiembrie 2011
Emil Brumaru - Insula misterioasă
Vine o vreme cînd sîntem părăsiţi, nu
de oameni, ci de personajele cărţilor citite-n
copilărie. Nu mai plutim cinci săptămîni
în balon, nu mai călătorim spre centrul pămîntului.
Adio, doi ani de vacanţă! Un ultim
salut şi căpitanul Nemo se scufundă încet,
dar pentru totdeauna, cu vajnicul său Nautilus,
sub mări. Umblăm mai tăcuţi şi mai trişti,
noi, cei rămaşi pe un ţărm.
Şi ne-am da toate bilele şi toţi nasturii
şi cioburile de sticle colorată şi zmeiele
şi sîrmele şi cretele şi mosorelele, ca să mai
fim lăsaţi o dată să văruim, într-o dimineaţă
strălucitoare de duminică, gardul lui Tom Sawyer.
"En garde!"; unde e D'Artagnan?
"En garde!"; unde, unde sînt Athos şi Porthos
şi-Aramis?
En garde!"; vicontele de Bragelonne?
___________________________________
de oameni, ci de personajele cărţilor citite-n
copilărie. Nu mai plutim cinci săptămîni
în balon, nu mai călătorim spre centrul pămîntului.
Adio, doi ani de vacanţă! Un ultim
salut şi căpitanul Nemo se scufundă încet,
dar pentru totdeauna, cu vajnicul său Nautilus,
sub mări. Umblăm mai tăcuţi şi mai trişti,
noi, cei rămaşi pe un ţărm.
Şi ne-am da toate bilele şi toţi nasturii
şi cioburile de sticle colorată şi zmeiele
şi sîrmele şi cretele şi mosorelele, ca să mai
fim lăsaţi o dată să văruim, într-o dimineaţă
strălucitoare de duminică, gardul lui Tom Sawyer.
"En garde!"; unde e D'Artagnan?
"En garde!"; unde, unde sînt Athos şi Porthos
şi-Aramis?
En garde!"; vicontele de Bragelonne?
___________________________________
joi, 17 noiembrie 2011
Fuga'n doi
Este-n noi o spaimă care ne doboară
Bate vînt din lucruri, poate dinadins,
Sufletu-i o luntre spre odinioară.
Carnea dulce vîslă. Ochiul necuprins.
Rupţi din soare-s mînjii, îi aşteaptă hăţul,
Gloria căruţii - glorie pe roţi.
Ochelari de piele mărginind ospăţul
Fără ca privirea să-nflorească-n părţi.
Noi vom umple caii gata de plecare
Adunaţi în plasa ierburilor vechi,
Steaua cea aleasă poate fi oricare -
În singurătate alergăm perechi.
(Mircea Dinescu)
Stefano Ottomano - Lettera
Bate vînt din lucruri, poate dinadins,
Sufletu-i o luntre spre odinioară.
Carnea dulce vîslă. Ochiul necuprins.
Rupţi din soare-s mînjii, îi aşteaptă hăţul,
Gloria căruţii - glorie pe roţi.
Ochelari de piele mărginind ospăţul
Fără ca privirea să-nflorească-n părţi.
Noi vom umple caii gata de plecare
Adunaţi în plasa ierburilor vechi,
Steaua cea aleasă poate fi oricare -
În singurătate alergăm perechi.
(Mircea Dinescu)
Stefano Ottomano - Lettera
Abonați-vă la:
Postări (Atom)