luni, 22 februarie 2010

Robert Desnos : J’ai tant rêvé de toi

J’ai tant rêvé de toi que tu perds ta réalité.
Est-il encore temps d’atteindre ce corps vivant
et de baiser sur cette bouche la naissance
de la voix qui m’est chère ?
J’ai tant rêvé de toi que mes bras habitués en étreignant ton ombre
à se croiser sur ma poitrine ne se plieraient pas
au contour de ton corps, peut-être.
Et que, devant l’apparence réelle de ce qui me hante
et me gouverne depuis des jours et des années
je deviendrais une ombre sans doute,
Ô balances sentimentales.
J’ai tant rêvé de toi qu’il n'est plus temps sans doute que je m’éveille.
Je dors debout, le corps exposé à toutes les apparences de la vie
et de l’amour et toi, la seule qui compte aujourd'hui pour moi,
je pourrais moins toucher ton front et tes lèvres que les premières lèvres
et le premier front venu.
J’ai tant rêvé de toi, tant marché, parlé, couché avec ton fantôme
qu’il ne me reste plus peut-être, et pourtant,
qu’à être fantôme parmi les fantômes et plus ombre cent fois
que l’ombre qui se promène et se promènera allègrement
sur le cadran solaire de ta vie.
________________________________________

Robert Desnos (1900 - 1945)


Atît de mult te-am visat încît nu mai eşti aievea.
Mai am oare timp să-ţi ating corpul viu
Şi să sărut gura ce reînvie
Vocea-ţi dragă?
Atît de mult te-am visat încît braţele mele obişnuite
Să se încrucişeze pe piept tot îmbrăţişîndu-ţi umbra
Nu vor mai reuşi, poate, să ia forma trupului tău.
Şi, în faţa ta, întruchipată, voi deveni o umbră şi eu,
După atîtea zile şi ani de cînd chipul tău mă urmăreşte
Şi îmi stăpîneşte fiecare gînd.
Oh, pendulări sentimentale.
Te-am visat atît de mult încît nu mai am nici cînd
Şi nici cum să mă trezesc.
Dorm în picioare, cu corpul pradă
Tuturor realităţilor vieţii
Şi ale iubirii dar ţie, singura de care-mi pasă,
nu pot să-ţi ating fruntea,
Şi nici buzele, nici măcar cît pot să ating buzele
Şi fruntea unei trecatoare.
Atît de mult te-am visat, atît de mult am mers, am vorbit,
M-am culcat cu fantoma ta
Încît nu mi-a mai rămas poate,
Decît să fiu o fantomă
Printre fantome şi umbră
De o sută de ori mai umbră decît umbra care se plimbă
Şi se va plimba voioasă
Pe cadranul solar al vieţii tale.

(traducere: Luminiţa Şorega)


Si aici aveti un documentar despre Robert Desnos (1900 - 1945), unul dintre marii poeti reprezentativi pentru curentul suprarelist.

Niciun comentariu: