Un destin singular, un compozitor şi un pianist de talia lui Chopin şi Liszt, Charles-Valentin Alkan se retrage din viaţa publică de tînăr, în urma dezamăgirii de a nu fi fost numit profesor la Conservatorul din Paris, deşi avea toate acreditările unei cariere strălucite în spate. Singuratic, nesociabil, după moarte (o moarte "frumoasă", aş zice, a murit zdrobit de biblioteca sa, care s-a răsturnat peste el) va trece foarte curînd în uitare. Mare păcat, compoziţiile sale, descoperite de mine întîmplător, în contul unui fan Alkan de pe youtube (deviantrake), m-au fascinat, m-au încîntat şi continuă să mă uimească, drept pentru care încerc, la rîndul meu, să le fac cunoscute celor care se întîmplă să treacă pe aici.Informaţii mai ample găsiţi în Wikipedia.
Eu vă ofer, spre audiţie, două dintre compoziţiile sale, prima cu o linie melodică tandră, a doua o cascadă sonoră, necesitînd virtuozitatea pianistică proprie lui Alkan.
Charles-Valentin Alkan - Concerto da camera No.3
Charles-Valentin Alkan - Variations sur un Thême de Steibelt (after Concerto "Orage"), Op.1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu