Dacă-ţi urez un an paşnic, liniştit ar însemna să-ţi doresc să te repliezi asupra ta însuţi…
Aşadar, nici vorbă!
Dacă îţi ofer obişnuitele urări amabile, ar însemna că nu doresc nici un pigment în viaţa ta.
Nu conta pe mine pentru aşa ceva!
Dacă îţi trimit urările mele stereotipe pentru că eşti în carnetul meu de adrese şi, conform obiceiului, urarile de An Nou sunt o corvoadă pe care trebuie să mi-o asum, numai poşta nu va avea nimic de obiectat, in timp ce tu te vei simţi recunoscut dar nu şi respectat.
Dar dacă îţi voi trimite câteva cuvinte bine ţintite, care să te umple de bucurie, de blândeţe şi de tandreţe în pofida „scurtimii” lor, atunci vei şti că tu exişti în mine, nu doar în forma obişnuită în care crezi că eşti unul dintre mulţi alţii.
Îţi doresc un an dur, exigent, în care să te străduieşti mai mult. Pentru că ceilalţi nu te vor lăsa niciodată indiferent. Pentru că vei vibra la orice mizerie, la orice suferinţă şi vei fi prezent acolo pentru a linişti şi reconcilia.
Îţi doresc un an în care să ştii să-ţi faci timp pentru tine.
Trei sute şaizeci şi cinci de zile ticsite complet de alţii (până la punctul în care să-ţi pierzi sufletul şi fără îndoială sănătatea), aceasta nu face parte din urările mele!
Un an în care să-ţi iei timp pentru tine mai întâi, este anul pe care ţi-l doresc. Puterea pe care o vei înmagazina te va face puternic, arzător şi plin de discernământ pentru slujirea altora.
Un an în care rugăciunea şi tăcerea vor fi atuurile tale majore. Un an în care vei fi astfel performant dincolo de imaginabil.
Un an în care vei alege familia ta ca prioritate va fi, în mod sigur, anul tău ghid. El va fi graţie pentru tine şi ai tăi.
În sfârşit, o mare putere de ascultare pentru toţi şi toate care te solicită: familie, vecini, prieteni şi agasanţi de toate felurile, este urarea mea aproape finală.
Închei dorindu-ţi să fii o fiinţă plina de compasiune. Lumea noastră are o imensă nevoie de oameni care să ierte şi să ştie să-şi ceară iertare.
Numai aceşti oameni vor da unei lumi dure, înţepenită în aparenţe, bani şi putere, oxigenul care o va face să trăiască.
În faţa cinismului legii de piaţă şi a narcisismului bogăţiei, este timpul să trecem la rezistenţă spirituală.
Un an bun, deci, în care să-ţi dai mai multă silinţă!
(Guy Gilbert – Ma religion, c’est l’Amour, 2001, Editions Stock, France)
P.S. Colindele mele preferate in acest an sunt cele ale trupei HARA, aveti aici un album intreg de colinde.
Colinde romanesti cu HARA (full album)
Asculta mai multe audio colinde
Un comentariu:
Chapeau bas :)
Trimiteți un comentariu