Ana Blandiana : Învaţă-mă să ard întunecat

Lasă-mă să m-aprind de întunericul tău,
În lumina feroce
Învaţă-mă să ard întunecat,
Modelează după forma aripilor
Flacăra mea
Şi purific-o de orice culoare.
Sau,
Şi mai bine,
Dă-mi o sămânţă de întuneric,
S-o îngrop în pământ
Si-nvârte mai repede anotimpurile
Să crească,
S-o seamăn din nou.
În lumina feroce ar fi atunci păduri şi lanuri,
Crânguri, livezi, pajişti şi codri de noapte,
O beznă tandră
În care am putea muri oricând am vrea,
Un întuneric în care
N-am mai fi frumoşi, nici buni,
Ci doar singuri,
Şi, nemaitrebuind să privim,
Închizând ochii, am putea vedea.

(din vol. "Octombrie, noiembrie, decembrie", 1972)