Ana Blandiana : Scherzo

Scherzo

O să mor brusc, nu peste mult şi frumos,
Lăsînd în urmă uimire surdă, indiferentă,
Vîntul complice m-o prohodi voios
Într-o glumeaţă, transparentă reverendă.

Şi, amuzată, iarna va rîde ningînd
Peste mormîntul meu suplu şi dac,
Voi asculta-o şi, îngînînd-o în gînd,
O să mă leagăn în moartea mea ca-ntr-un hamac.

Din cînd în cînd de-a frumuseţea o să mă joc,
Şi, răsucindu-mi pe inelare viermi aurii,
Ţărîna neagră o să mi-o trag peste ochi
Cochet, ca borul unei străvechi pălării.

Dar cînd nemurirea mă va chema grijuliu,
Ca nu cumva de-adevăratelea să mor de tot,
Voi fi de mult plictisită, va fi mult prea tîrziu
Şi pălăria umbroasă n-o să mai vreau să mi-o scot.

_________________________________________________