Philip Glass : The Poet Acts ("The Hours" 2002)
"Cum se poate schimba «culoarea» unei zile? Te poţi vindeca scriind în chiar clipa în care îţi este cel mai greu? Pot eu schimba tonul acestei zile scriind ce scriu acum, pur şi simplu scriind?
Să mai rămîn agăţat de cuvinte ― încă o propoziţie, şi apoi încă una ― cu speranţa că ele mă vor scoate la mal din acest înec în dezgustul de mine? Dacă îmi spun asta, dacă îmi scriu, mă ajut oare? Şi apoi cum poţi scrie în timp ce îţi vine să te ascunzi şi să dispari?
Regia: Theo Angelopoulos.
(Konstantinos Raptis | Vangelis Skouras | La Camerata, Athens)
"The Weeping Meadow is an excellent piece of work, with compelling writing for string orchestra and solo performances by the accordion, violin, cello and the Constantinople Lyra, brilliant and colourful melodies and memorable themes; music sad, tragic and solitary that takes the listener on a magical, silent and slow inner journey. One of the best scores I've ever heard and definitely the best work by Eleni Karaindrou, this is surely a must for all the lovers of serious music. A genuine masterpiece!"( Demetris Christodoulides)
Regia Theo Angelopoulos, cu Harvey Keitel, Maia Morgenstern si Erland Josephson.
Muzica semnată de Eleni Karaindrou nu doar însoţeşte imaginile unui film, ea este un element esenţial al acelui film, "răneşte şi eliberează", creează noi imagini şi idei care contrapunctează sau se adaugă acţiunii filmului. (George Monemvasites)
"Eleni's music represents the blood not shed on the screen. Her constant presence...reveals something deeply spiritual beneath the lyricism". (Nikos Triantafillides)
Clint Mansell (Clinton Darryl Mansell, născut în 7 ianuarie 1963, Coventry, England) este un talentat muzician, compozitor, fost solist şi chitarist al trupei "Pop Will Eat Itself". După destrămarea trupei in 1996, Mansell a debutat în muzica de film la solicitarea prietenului său, regizorul Darren Aronofsky, care l-a angajat să scrie muzica pentru filmul său de debut, Pi. A compus apoi muzica pentru următorul film al lui Aronofsky "Requiem for a Dream" şi acest soundtrack a devenit un adevărat hit. Alte realizări remarcabile ale lui Clint Mansell in domeniul muzicii de film: tema pentru filmul "The Hole", muzica pentru episodul-pilot al CSI: NY şi muzica pentru ultimele filme ale lui Aronofsky, "The Fountain" (soundtrack-ul acestui film fiind nominalizat pentru Best Original Score la cea de-a 64-a ediţie anuală a Golden Globe Awards), şi "The Wrestler". Trailer-ul pentru "The Lord of the Rings: The Two Towers" a inclus o versiune rearanjată a track-ului "Lux Aeterna," la care s-a folosit o orchestră completă şi cor. Piesa, numită "Requiem for a Tower", a fost refăcută astfel doar pentru trailer. Orchestraţia e semnată de Simone Benyacar, Dan Nielsen şi Veigar Margeirsson. De atunci "Lux Aeterna" a devenit o piesă foarte cunoscută şi a apărut atît în varianta originală cît şi în cea orchestrată în foarte multe reclame şi trailer-uri cum ar fi: reclamele pentru jocurile echipei Red Sox-Yankee din sezonul de baseball 2007, trailer-urile filmelor "Zathura", "The Da Vinci Code", "Sunshine", "Babylon A.D." precum şi în serialul de televiziune "Lost". Piesa este de asemenea folosită pentru Sky Sports News şi ca temă pentru Soccer Saturday.
Clint Mansell a compus coloane sonore (soundtracks) pentru următoarele filme: Pi (1998), Requiem for a Dream (2000), World Traveler (2001), The Hole (2001), Knockaround Guys (2001), Abandon (2002), Murder by Numbers (2002), Sonny (2002), The Hire: Ticker (2002), 11:14 (2003), Suspect Zero (2004), Sahara (2005), Doom (2005), The Fountain (2006), Trust the Man (2006), Smokin' Aces (2006), Wind Chill (2007), In The Wall (2007), Definitely, Maybe (2008), The Wrestler (2008), Moon (2009).
♫ Requiem for a Tower (OST)
Vă recomand călduros să ascultaţi această muzică, este superbă! __________________________
Zbigniew Preisner a studiat istoria şi filozofia in Cracovia. Nu a studiat muzica în sensul clasic al cuvîntului, nu a urmat o şcoală de muzică şi nici nu a luat ore de muzică, ci a învăţat singur, ascultînd muzică şi transcriind partituri muzicale. Stilul său componistic este original, diferit de tonalitatea generală neo-romantică. Influenţe recunoscute de Preisner: Paganini şi Jean Sibelius. Preisner este cunoscut îndeosebi pentru a fi compus muzică de film şi mai ales pentru filmele regizate de compatriotul său, Krzysztof Kieślowski. Muzica din filmul "Trei culori: Roşu" creează cadrul pentru versiunile în limba franceză şi poloneză ale unui poem semnat de Wisława Szymborska, poetă poloneză cîştigătoare a premiului Nobel pentru literatură. Cîntecul pentru unificarea Europei, avînd la bază textul din Corinteni 13.1 joacă un rol dominant în film. După colaborarea cu Kieslowski la "Trei culori" Preisner a fost solicitat de producătorul Francis Ford Coppola să scrie muzica pentru filmul "Secret Garden", în regia polonezei Agnieszka Holland. Deşi Preisner este cel mai adesea asociat cu Kieślowski, el a colaborat şi cu alţi regizori şi a cîştigat un César în 1996 pentru muzica filmului "Elisa" regizat de Jean Becker. Este cîştigătorul şi al altor premii importante care includ: încă un César in 1994 pentru "Three Colors: Red" şi Ursul de Argint acordat de juriul Festivalului de Film de la Berlin în 1997 pentru "The Island on Bird Street". In 1998 a avut loc premiera lucrării "Requiem for My Friend", prima sa lucrare de mari dimensiuni care nu a fost scrisă ca muzică de film. A fost scrisă iniţial pentru un film pe care urma să îl realizeze Kieślowski, dar a devenit un memorial după moartea regizorului. Lucrări orchestrale: Requiem for my friend (1998), Life (1998), Silence, Night and Dreams (2007), Live in Gdańsk (22 septembrie 2008)
Muzică pentru instrumente solo - 10 Easy Pieces for Piano (2000)
Muzică de film Prognoza pogody (1981), Bez konca (1985), Lubie nietoperze (1986), Przez dotyk (1986), The Lullabye (1987), Ucieczka (1987), To Kill a Priest (1988), A Short Film About Killing (1988), A Short Film About Love (1988), Kocham kino (1988), Dekalog (1988-9), Ostatni dzwonek (1989), Europa Europa (1990), Eminent Domain (1991), The Double Life of Véronique (1991), At Play in the Fields of the Lord (1991), Zwolnieni z zycia (1992), Olivier, Olivier (1992), Damage (1992), Three Colors: Blue (1993), The Secret Garden (1993), On the Edge of the Horizon (1993), Mouvements du désir (1994), Kouarteto se 4 kiniseis (1994), Three Colors: White (1994), When a Man Loves a Woman (1994), Three Colors: Red (1994), Feast of July (1995), Élisa (1995), Foolish Heart (1996), FairyTale: A True Story (1997), The Island on Bird Street (1997), The Last September (1999), Dreaming of Joseph Lees (1999), Aberdeen (2000), Weiser (2001), Between Strangers (2002), It's All About Love (2003), Strange Gardens (2003), Kolysanka (2003), SuperTex (2003), The Beautiful Country (2004),Sportsman of the Century (2006).
♫ Zbigniew Preisner: Trois Couleurs Rouge 1994 OST (full album)
Un film în care au jucat trei actriţe remarcabile, Meryl Streep, Nicole Kidman (care a primit Oscarul pentru rolul din acest film) şi Julianne Moore. Muzica: Philip Glass.
Zbigniew Preisner a studiat istoria şi filozofia in Cracovia. Nu a studiat muzica în sensul clasic al cuvîntului, nu a urmat o şcoală de muzică şi nici nu a luat ore de muzică, ci a învăţat singur, ascultînd muzică şi transcriind partituri muzicale. Stilul său componistic este original, diferit de tonalitatea generală neo-romantică. Influenţe recunoscute de Preisner: Paganini şi Jean Sibelius. Preisner este cunoscut îndeosebi pentru a fi compus muzică de film şi mai ales pentru filmele regizate de compatriotul său, Krzysztof Kieślowski. Muzica din filmul "Trei culori: Roşu" creează cadrul pentru versiunile în limba franceză şi poloneză ale unui poem semnat de Wisława Szymborska, poetă poloneză cîştigătoare a premiului Nobel pentru literatură. Cîntecul pentru unificarea Europei, avînd la bază textul din Corinteni 13.1 joacă un rol dominant în film.
Lucrări orchestrale: Requiem for my friend (1998), Life (1998), Silence, Night and Dreams (2007), Live in Gdańsk (22 septembrie 2008)
