vineri, 22 ianuarie 2010

Constanta Buzea : Acolo unde cred că eşti



Acolo unde cred că eşti
Nici trenurile nu străbat
Acolo ca de sticlă par
Pădurile de brad brumat.

Tot mai departe simţi şi taci
Adăugat la rest mereu
Şi nu mai pot înainta
Decît pierzîndu-mă şi eu.

Cum ninge alb, e orice drum
Şi alb respiră-ntregul timp
Nici nu te-aş recunoaşte-acum
Desperecheat şi fără nimb.

Mi-e milă şi să-mi amintesc
Dar nici să uit nu mă îndur
Cîtă părere-i în destin
Cîtă greşeală-i împrejur.

Cu degete de frig adun
Ca sub un şal înzăpezind
Sufletul nostru încă bun
Mişcarea lui către argint.

Cum ninge, nu s-ar mai opri
Şi fi-vor brazii îngrădiţi
Acolo unde cred că eşti
Printre barbari meteoriţi.

În fiecare an aştept
Să ningă, să te pot vedea
Dacă priveşti, dacă asculţi
Dacă mai înţelegi ceva.
_______________________________

3 comentarii:

Anonim spunea...

Eram convins ca in fiecare zi vei iesi pe balcon ca sa vezi ce se mai intampla, de aceea azi mi-am facut si eu drum pe trotuarul de vizavi, ca tot iesi soarele.
Deux ans déjà...Deauville n'a pas changé, et toi non plus, tu sais...
Am gasit intamplator blogul tau si am zis ca politicos ar fi sa te salut. Te regasesc cu placere aceeasi, doamna florilor galbene de Hunedoara... Ti-as spune ca odinioara "Ready? Play!", dar parca sunt prea multe albine imprejur... si din pacate sunt grabit, asa ca te salut (imi ridic palaria imaginara) si multumesc ochilor care au citit aceste randuri pentru zambetul lor, surprizei. S.V.

Luminita Şorega spunea...

Play? Ready! :)
Aici e o amintire: http://luminita52.blogspot.com/2009/01/iubirea-ca-o-doamn-care-vine-rar-in.html
Mare surpriza pe care mi-ai facut-o, mi-ai adus un zambet larg pe fata, multumesc!
Sper ca toate ti-s bune in lumea reala si voi iesi pe balcon de acum inainte, fiindca a venit deja primavara!

Anonim spunea...

Primavara vine intotdeauna in aceeasi data si in acelasi loc, important e ca noi sa fim la intalnire.