duminică, 31 mai 2009

TIFF 2009: Kristin Scott-Thomas in "Il y a longtemps que je t'aime"

Am ajuns în Cluj la o oră după începerea Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), aflat la a opta ediţie anul acesta. Am apucat să mai văd doar covorul roşu (!) întins la intrarea în cinematograful "Republica", cel mai elegant din oraş (şi aflat în prezent, din pacate, sub ameninţarea cu dispariţia).
A doua zi mi-am propus să văd măcar câteva filme, doar că fiind într-un prea scurt week-end, le-am făcut pe toate în mare grabă. Filmul la care voiam să ajung îl alesesem după titlu şi după faptul că rula la "Republica", cinematograf aflat in imediata apropiere. Astfel că am ajuns în sală cu un minut doar înainte de începerea filmului, fara să ştiu nimic despre el decât că se numea "Il y a longtemps que je t'aime" şi că era francez (şi ce dor îmi era de filme frantuzeşti... ). Nu mică mi-a fost surpriza şi foarte plăcută să vad un chip pe care-l îndragesc de mulţi ani, chipul foarte expresiv şi interesant al unei actriţe care nu face valuri dar face mereu roluri excelente: Kristin Scott-Thomas. Filmul e bun, nu grozav, dar absolut onorabil, aş avea să-i reproşez doar faptul că a renunţat în final să păstreze tăcerea asupra motivului eroinei de a fi făcut o crimă de neînţeles, altfel, după ce eroina îl adcunsese vreme de peste 15 ani... Motivul putea fi bănuit (şi eu l-am dedus, aşa cum orice alt spectator atent o poate face) din momentul în care aflam că Juliette era medic de profesie. Sper că spunându-va cele de mai sus nu am dezvaluit nimic din film astfel încât să vă rămână întreagă plăcerea şi curiozitatea de a-l viziona.
Am ratat din păcate următorul film care rula, un Kuroshawa multiplu premiat... pentru că aveam întâlnire cu prietena mea, aşa că... Dar împreună am mers la următorul film din program, un film bine făcut aşa cum numai americanii ştiu să facă cu profesionalism, dar despre el altădată.

joi, 28 mai 2009

Salvatore Adamo : Le Silence

Mariana Marin : Ultimul poem de dragoste în grădina de trandafir

În cumpănă cu-atât de grele vremuri
Voi spune-acum ce simt, nu ce ne-nvaţă:
Bătrânii-au suferit de te cutremuri;
Noi, tinerii, trăi-vom altă viaţă.
(Shakespeare - Regele Lear)

În grădina de trandafir a spitalului,
printre bucăţi de memorie veselă şi tablete aruncate
ai descoperit (dar vezi, numeşte exact!)
legea deplasării în roiuri a popoarelor vechi,
- astfel de rămăşiţe prohibite
din care se vor hrăni într-o zi noile culturi ...
Ai privit-o un timp,
ai ascultat-o atentă şi fără prea multă grabă,
şi dată fiind inteligenţa ta
şi posibilitatea rapidă de adaptare
ai înţeles: - Uite-l, a venit chiar el,
adevărul tras odată de păr şi căzut acum în dizgraţie.
(Stop! Înapoi!
Mărturiseşte întâi ruşinea zilnică din copilărie:
„Mama şi tata erau complexaţi dimineaţa
şi mult prea neruşinaţi înspre seară
(multă lume aştepta atunci războiul!)
şi tocmai de aceea au hotărât
(dată fiind inteligenţa mea
şi posibilitatea rapidă de adaptare)
să-mi termin studiile
într-un orăşel de munte, balnear şi departe de casă")
În grădina de trandafir a spitalului
venise chiar el, adevărul tras la faţă
şi cu ochii plesniţi.
(Reci şi ascuţite fuseseră căile sale!)
Desigur, să-1 privesc!
Desigur, să pun acum mâna pe el!
Să-1 înghit cu memoria mea veselă
şi să-i spun: - O, tu cel negru pe dinafară
dar atât de alb pe dinăuntru! Regele a murit
şi Delfinul este bastard!
Hai, în patria mea luminoasă!
(Atâta geniu şi dulce prostie au trecut pe acolo...)
Te vor primi „la o masă lungă şi bogată
aşa după cum este obiceiul prin părţile noastre răsăritene...”
Hai, vine mai bine în patria mea luminoasă!

În grădina de trandafiri a spitalului
am descoperit legea conservării memoriei vesele,
- astfel de adevăruri din care se vor hrăni într-o zi
urmaşii mei, roiurile de cenuşă şi oase...
Dar tu, patrie luminoasă!
E una care uită mai bine decât tine?
Câte ziduri ţi-au mai căzut?
Câţi dinţi?
Şi câte trupuri tinere se mai zbat
între fălcile tale celeste?
Câte orăşele de munte, balneare şi departe de casă?
Şi câte grădini de trandafir,
în care tinerele omizi visează încă?
Am căutat peste tot adevărul
şi nicăieri nu l-am văzut mai bine
decât între fălcile tale celeste!
Nicăieri sufletul meu nu şi-a iubit mai tare coastele!
Şi eu cum să-ţi mulţumesc!
La ce să-ţi folosească ţie ultimul poem de dragoste
în grădina de trandafir!
Şi memoria mea veselă!
Şi deplasarea în roiuri a popoarelor vechi!

Ascultă-mă!
Va începe să plouă al dracului de tare
şi se vor îneca până şi nenorocitele astea de omizi.

Putredă carnea mea.
Negru pământul.
___________________________________________________

Dulce Pontes - ''Canção do mar''

Marin Sorescu : Şah

Eu mut o zi albă,
El mută o zi neagră.
Eu înaintez cu un vis,
El mi-l ia la război.
El îmi atacă plămânii,
Eu mă gândesc un an la spital,
Fac o combinaţie strălucită
Şi-i câştig o zi neagră.
El mută o nenorocire
Şi mă ameninţă cu cancerul
(Care merge deocamdată în formă de cruce),
Dar eu îi pun în faţă o carte
Şi-l silesc să se retragă.
Îi mai câştig câteva piese,
Dar uite, jumătate din viaţa mea
E scoasă pe margine.
-O să-ţi dau şah şi pierzi optimismul,
Îmi spune el.
-Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.

În spatele meu soţia, copiii,
Soarele, luna şi ceilalţi chibiţi
Tremură pentru orice mişcare a mea.

Eu îmi aprind o ţigară
Şi continui partida.
__________________________________________

marți, 26 mai 2009

Marin Sorescu : O noapte ca o piatră despletită

A venit o noapte ca o piatră albastră,
Despletită,
Şi mai era acolo şi un turn.
Un turn cu geamuri rotunde, nesparte şi cafenii.

Omul acela cu privire de colţ de cremene,
Când a dat cu ochii de noapte,
Acesta s-a împleticit,
Gata să intre în pământ.
Dar a mai venit un om care,
Când i-a călăuzit celuilalt o palmă albastră
Peste privire
i-a umplut ţeasta de gânduri.

Eu eram şi unul şi celălalt:
Am privit în fântâna sufletului
Şi m-am văzut rătăcind
Între obtuz şi isoscel.
Am avut totuşi curajul
Să trag o perdea între mine şi eu.
O perdea mare, împădurită.
Şi cerul s-a umplut deodată de cozi de păun.
Cine ştie, poate că erau stele?

Atunci mi-am adunat toate fulgerele
Mâniei
Şi am înţepat turnul
Drept în ferestre…
S-a făcut praf, l-am luat în palmă
Şi l-am suflat în patru vânturi.

Cerul era plin de cozi de păuni,
Multicolore cozi de păuni,
Poate că erau chiar gândurile mele
Care dădeau strălucire aerului

Apoi mi-am luat din cui
Paloşul versului şi am plecat
Pe străzile oraşului
Să râcâi
Umbra pomilor de pe trotuare.

Ca să fie mai multă lumină.

_____________________________________________________________

George Ţărnea : Confesiuni in galben efemer

Al.O. Teodoreanu : Oricare altul

In insomnie

S-a ascuns în mine-un cal,
Rătăcit de herghelie,
Când îi adăpa, pe mal...
Însă nimenea nu ştie
Că eu am în mine-un cal.

Numai nopţile nechează
Şi, când toţi se odihnesc,
Când nici dracul nu veghează
Numai eu mă chinuiesc.
Îl aud.
Mă tem.
Nechează!
_____________________________________

Un cântec pe versuri de Nichita Stănescu, prezentat de Nichita Stănescu, compus si interpretat de Augustin Frăţilă : Oraţie de nuntă


22 - 26 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

26 mai
Evenimente
1488: Construirea bisericii „Sf. Gheorghe" de la Voroneţ, ctitoria lui Ştefan cel Mare
1679: A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ); biserica mânăstirii a fost demolată în 1984, reconstrucţia ei începând în 2003
1920: Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada", împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme".
1936: Secţia literară a Academiei Române propune pe trei locuri vacante pe G.Petraşcu, Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, ultimul refuzat de plen.

Naşteri
1878: Isadora Duncan, balerină, a fost soţia poetului Serghei Esenin; ştrangulată de un şal, prins de roata unei maşini, episod tratat într-o poezie "Şalul Isadorei" de Şerban Foarţă.
1916: Vintilă Corbul, scriitor român, (d. 2008)
1917: Mariana Şora, critic literar şi eseist

Decese
1976: Martin Heidegger, filosof german, reprezentant al existenţialismului (n. 1889)
1996: Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar român (n. 1909)
1997: Cezar Baltag, poet român (n. 1939)
2008: Sydney Pollack, regizor, producător, actor american (n. 1934)
___________________________________________________________________
25 mai
Evenimente
1920: Are loc inaugurarea Operei Naţionale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română

Naşteri
1803: Ralph Waldo Emerson, scriitor şi filosof american, fondatorul transcendentalismului (d. 1882)
1820: Anne Brontë, scriitoare britanică (d. 1849)
1933: Eugen Simion, critic literar, eseist, filolog, editor, profesor universitar, preşedinte al Academiei Române (1998-2006)

Decese
1681: Pedro Calderón de la Barca, dramaturg spaniol (n. 1600)
1883: Ciprian Porumbescu, compozitor român (n. 1853)
2002: Ştefan Augustin Doinaş, poet român (n. 1922)
___________________________________________________________________
24 mai
Naşteri
1905: Mihail Şolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1965)
1923: Ion Caraion, poet, traducător, eseist român (d. 1986)
1923: Victor Felea, poet şi critic literar român (d. 1993)
1940: Iosif Brodski, poet rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1987) (d. 1996)
1941: Bob Dylan, poet, compozitor, cântăreţ, chitarist şi actor american
1954: Florin Iaru, poet român

Decese
1983: Henriette Yvonne Stahl, prozatoare.

__________________________________________________________________
23 mai
Naşteri
1871: Garabet Ibrăileanu, critic, istoric şi teoretician literar român (d. 1936)
1891: Pär Lagerkvist, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1974)
1902: Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), critic literar, eseist, poet român (d. 1970)
1942: Gabriel Liiceanu, eseist şi filosof român

Decese
1627: Luis de Gongora y Argote, poet spaniol baroc (n. 1561)
1906: Henrik Ibsen, dramaturg norvegian (n. 1828)
_____________________________________________________________________
22 mai
Naşteri
1688: Alexander Pope, poet englez (d. 1744)
1813: Richard Wagner, compozitor german (d. 1883)
1822: G.Sion, poet, a dedicat o cunoscuta poezie limbii romane.
1859: Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic (d. 1930)
1907: Sir Laurence Olivier, actor britanic (m. 1989)
1924: Charles Aznavour, cântăreţ, actor, compozitor francez

Decese
1885: Victor Hugo, scriitor francez (n. 1802), inmormantat cu funeralii nationale.
1910: Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (n. 1864)
1957: George Bacovia (George Vasiliu), poet român (n. 1881)_________________________________________________

duminică, 24 mai 2009

LucasFolk - Încă o zi...

Poezie de pe blogul "Foaia virtuală a folk-ului românesc" http://folk4noi.wordpress.com /; muzica: Tindersticks.

sâmbătă, 23 mai 2009

Nichita Stănescu : Cântec fără răspuns

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolaceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?

De ce te-oi fi iubind, femeie gingaşă
ca firul de iarbă ce taie în două
luna varatecă, azvârlind-o în ape,
despărţită de ea însăşi
ca doi îndragostiţi după îmbrăţişare?…

De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
tragând după el un cer de miresme
cu nouri subţiri fără umbră?

De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
care-n loc de sunete
goneşte-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coame rebele?

De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger...

George Ţărnea - Balada absenţei


Prea departe trupul tău,
Prea aproape disperarea
Că nu pot vorbi cu marea,
Să-nţelegi cât mi-e de rău...

Prin absenţa ta din gând,
Drumu-ntoarcerii spre locul
Unde m-am luat cu jocul
Şi ne-am contopit plângând.

Prea aproape starea mea,
Prea departe amintirea
Petrecută cu privirea,
Până a căzut o stea...

Şi te-am pus în locul ei,
Să veghezi, de la distanţă,
Visul fără de substanţă,
Ca o ploaie de scântei...

De la care nu ai cum
Să aştepţi o mângâiere -
Mari iluzii efemere
Şi-un mărunt ecou postum.

vineri, 22 mai 2009

Nichita Stănescu : De dragoste

Ea stă plictisită şi foarte frumoasă
părul ei negru este supărat
mîna ei luminoasă
demult m-a uitat, -
demult s-a uitat şi pe sine
cum atârnă pe ceafa scaunului.
Eu mă înec în lumine
şi scrâşnesc în crugul anului.
Îi arăt dinţii din gură
dar ea ştie că eu nu râd
dulcea luminii făptură
mie, pe mine mă înfăţişează pe când
ea stă plictisită şi foarte frumoasă
şi eu numai pentru ea trăiesc
în lumea fioroasă
de sub ceresc.

joi, 21 mai 2009

Tudor Gheorghe: La Paris (versuri Ana Blandiana)

Tudor Arghezi : Între două nopţi

Mi-am împlîntat lopata tăioasă în odaie.
Afară bătea vântul. Afară era ploaie.

Şi mi-am săpat odaia departe subt pămînt.
Afară bătea ploaia. Afară era vînt.

Am aruncat pământul din groapă, pe fereastră.
Pămîntul era negru: perdeaua lui, albastră.

S-a ridicat la geamuri pămîntul pînă sus.
Cît lumea-i era piscul, şi-n pisc plîngea Isus.

Săpînd s-a rupt lopata. Cel ce-o ştirbise, iată-l,
Cu moaştele-i de piatră, fusese însuşi Tatăl.

Şi m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborît,
Şi în odaia goală din nou mi-a fost urît.

Şi am voit atuncea să sui şi-n pisc să fiu.
O stea era pe ceruri. În cer era tîrziu.

_________________________________________________________

Albrecht Dürer (1471-1528)

Pictor şi mai ales gravor, Albrecht Dürer, originar din Nüremberg, a practicat gravura pe lemn şi în special gravura pe piele, o arta nouă pentru epoca lui, atingand un nivel niciodată depăşit până în prezent. Este un om al Renaşterii, e de altfel unul dintre primii artişti care au dobândit o reputaţie personală. Numărul de autoportrete pe care le-a făcut ne demonstrează detaşarea sa de arta medievală, chiar dacă influenţa gotică rămâne încă foarte puternică, mai ales în operele sale de debut.
Dürer este şi un teoretician, interesat de matematică, de geometria euclidiană pe care o studiază pentru a putea finisa perspectiva în operele sale; a fost interesat în egală măsură şi de anatomie, ştiinţe naturale. Prin toate aceste aspecte Albrecht Dürer este foarte aproape de Leonardo da Vinci.
Autoportret (1500)

21 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente:
1961 : A avut loc premiera spectacolului „Cum vă place”, de William Shakespeare, în montarea lui Liviu Ciulei, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, cu Clody Bertola în rolul Rosalindei, moment de referinţă pentru dezvoltarea teatrului românesc.
1965 : Debutează la Televiziunea Română, emisiunea „Teleenciclopedia" - record de audienţă până în anul 1990.
1971 : A avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a compoziţiei „Masa Tăcerii”, de Tiberiu Olah, lucrare ce încheie tripticul său brâncuşian.
1982 : Fomaţia de rock Queen lansează albumul Hot Space.

Naşteri
1471: Albrecht Dürer, pictor şi gravor german (d. 1528)
1844: Henri Rousseau, pictor francez (d. 1910)
1855: Constantin Dobrogeanu-Gherea, critic literar român (d. 1920)
1880: Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, prozator şi publicist român (d. 1967)
1881: Iosif Iser, pictor român (d. 1958)
1932: Henri Zalis, critic şi istoric literar, eseist, bibliograf
1932: Ileana Vulpescu, prozatoare şi traducătoare româncă

Decese
1836 : Barbu Paris Mumuleanu, poet român (n. 1794)
1964 : Tudor Vianu, filosof, estetician, critic literar, scriitor, comparatist, memorialist român (n. 1898 (S.N.))
1973 : Grigore Moisil, matematician român (n. 1906)
1991 : Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român (n. 1950)

_____________________________________________________________

Vorba scriitorului: Prin anii '50 Tudor Vianu, întâlnit pe stradă, lângă Universitate, e întrebat de un tânăr: - Ce mai faceţi, domnule profesor? - Aştept să obosească nedreptatea.
______________________________________________________________
Sărbători
Ziua Mondială a Culturii şi Diversităţii Culturale, stabilită de UNESCO.
Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena
______________________________________________________________

miercuri, 20 mai 2009

Salvatore Adamo si familia lui in 1964

20 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente:
1388: Prima menţiune documentară a oraşului Ramnicu-Vâlcea.
1920: Inaugurarea Operei Române din Cluj cu “Aida” de Verdi.
1940: Liviu Rebreanu ţine la Academie discursul de recepţie "Laudă ţăranului român".
1949: Agenţia Telegrafică Română “Orient radio” a fost transformată în Agenţia Romană de Presă AGERPRES (devenită, din ianuarie 1990, Agenţia Română de Presă ROMPRES );

Naşteri
1799: Honoré de Balzac, unul dintre cei mai prolifici prozatori; sub titlul generic “Comedia umană” a scris aproape o sută de romane şi nuvele.
1804: Mihail Glinka, fondator al şcolii muzicale clasice ruse
1882: Sigfrid Undset, scriitoare norvegiană, laureată a Premiului Nobel pe anul 1928 (trilogia “Kristin Lavransdatter”)

Decese
1994: Ştefan Tapalagă, actor
2005: Paul Ricoeur, filosof francez, a scris lucări despre mituri, simboluri, limbaj, structuralism, estetică.
_____________________________________________________________

Vorba scriitorului: "O noapte de voluptate înseamnă o jumătate de roman pierdut." (Honoré de Balzac)
______________________________________________________________

luni, 18 mai 2009

Adrian Paunescu : Prea târziu, la Paris

Andrei PLEŞU: Ce se mai întîmplă în România

(Articol preluat din revista DILEMA VECHE, Anul VI, nr.273/07 mai 2009)

"Dacă priveşti de departe, dinspre apus, nu se întîmplă mare lucru. E criză, ca peste tot, cu un accent în plus, e drept, pe componenta electorală a crizei. Nu se caută atît soluţii pragmatice, cît prilejuri de a hărţui adversarul. Ştirile tari nu se referă, însă, la dificultăţile economice. Ziarele preferă divagaţia picantă. Aflăm, de pildă, că taximetristul care a omorît două tinere braşovence („un Rîmaru al Braşovului“) a fost strangulat, la rîndul lui, de un coleg de celulă.
Evident, informaţia cu privire la criză nu lipseşte. Traian Băsescu recunoaşte, de pildă, că nu trebuiau făcute, înainte de alegeri, anumite promisiuni care, acum, nu sînt sustenabile. În schimb, citim, uşuraţi, că unul dintre hoţii care au furat maşina lui Gigi Becali s-a predat, de bunăvoie, Poliţiei. Mai citim că dl Cătălin Botezatu are un băiat şi că, pe de altă parte (sau pe aceeaşi), i se pare onorant să fie iubit şi de femei, şi de bărbaţi. Bineînţeles, criza e mereu prezentă. Profesorii vor să intre în grevă, părinţii se supără, elevii jubilează. Între timp însă, Elena Udrea e gata să încalece un cal din Herghelia Mangalia pentru a stimula profiturile din turism. Asta în vreme ce Uniunea Europeană pregăteşte unele sancţiuni pentru România din cauza deficitului ei bugetar. Ceea ce nu diminuează gravitatea unei ştiri medicale, din care rezultă că dacă te loveşti la cap, rişti să-ţi pierzi simţul mirosului. Din nefericire, ştirile medicale nu se opresc aici: vine peste noi gripa porcină. După boala aviară şi cea a vacii nebune, primim, acum, o lovitură dură dinspre porci, faţă de care tusea măgărească e un fleac.
Se pregătesc pisicile asasine, cîinii turbaţi şi piţigoii cu gheara-n gît, din cauza depresiei. Între cobaii cărora le datorăm mari progrese terapeutice şi şobolanii aducători de ciumă nu e decît un pas. Dar maimuţele de la care a pornit SIDA? Dar viermii intestinali? Dar căpuşele? „Animals are better than humans!“ – se constată, adesea, în timpul emisiunilor de pe Animal Planet. Animalele sînt mai bune ca oamenii. Într-adevăr, nimeni nu ucide cu atîta candoare. Cu asta ajungem la prietenia de veacuri dintre români şi oi. La Huta Certeze, primii doi oameni din stat fac o baie de palincă printre ciobani şi mioare. Evenimentul pare, totuşi, marginal, dacă îl comparăm cu tapajul creat de apariţia unei noi vedete de televiziune: e vorba de dl Luis Lazarus, care tocmai şi-a cumpărat un Bentley şi promite că o va căuta pe Elodia tot restul vieţii, dacă va fi nevoie. Bineînţeles că e nevoie! Inventarul nevoilor e, însă, inepuizabil. Sîntem cu 130 de ani în urmă în chestia drumurilor, Tökes strigă că va fi autonomie, Voronin ne urăşte.
Din fericire, probleme au şi alţii: Berlusconi divorţează, Madam Obama face gafe, premierul Nepalului îşi dă demisia, un rus a încercat să violeze un raton. Noi însă altele avem în sufletul nostru. Domnii Băsescu şi Paleologu se leagă de ziarişti, domnul Cocoş face afaceri suspecte, numărul femeilor bătute de partenerii lor a crescut, în anul acesta, cu 45% faţă de anul trecut, iar o bunică şi-a molestat nepotul cu un patent. Care va să zică, în ciuda crizei, viaţa merge înainte. În România se întîmplă de toate şi totuşi nu se întîmplă mare lucru. Sîntem înconjuraţi de un soi de plictiseală pestriţă, de o hărmălaie soporifică. Nici restul lumii nu e într-o stare mult mai brează. Lucrurile pendulează între apocalipsă şi derizoriu. Ce se mai poate scrie pe un asemenea fundal? Şi la ce bun? Mă mai gîndesc. Pînă săptămîna viitoare."

duminică, 17 mai 2009

Sinead O'Connor - This Is to Mother You (live)

Dan Botta - El este...

El este, este glasul lui,
Şi am ieşit în poartă;
Era doar vântul ce hai-hui
Ducea o frunză moartă.

El este, este pasul lui,
Şi-am pus urechea la pământ;
Era doar viersul râului
Scandat de asprul vânt.

El este, este mâna lui
Ce-mi bate în fereastră;
Pe cerul trist ca faţa lui
Mijea o stea albastră.

El este, e statura lui
Înaltă-n zarea dintre ulmi;
Doar fumul serii albăstrui
Se despletea pe culmi.

Al. Macedonski: În arcane de pădure


În arcane de pădure

În arcane de pădure întuneric ce spăimântă.
Frunza tace lânga frunză şi copac lângă copac;
Noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac —
Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.

În arcane de pădure vijelie ce spăimântă,
Trasnet roşu ce-nfăşoară şi surpare de potop;
Pentru ce e armonia o mânie fără scop,
Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.

În arcane de pădure grozavie ce spăimântă,
Aurora-ntârziată nu s-arată sub frunziş,
Întunericul în cale i s-a pus in curmeziş —
Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.

("Literatorul", 2 august 1890)

sâmbătă, 16 mai 2009

Sinead O'Connor va concerta la Bucureşti, Arenele Romane, în 11 iunie

Uluitoarea Sinead O'Connor în spectacol live; puţini cântăreţi pot face minuni doar cu vocea şi o chitară, Sinead este printre acei puţini...
Piesa interpretată : "If You Had a Vineyard"

Alfred de Musset : Domnului Victor Hugo

Iubim atâtea lucruri pe lumea asta, doară
Ca să-nțelegem bine ce prețuim din plin:
Joc, ocean, cofeturi, un firmament senin,
Femei, sau cai, sau lauri, sau roze bunăoară.

Călcăm pe flori firave, ce-abia prind să răsară,
Și plângem, și cuvinte de bun rămas rostim.
Cu timpul, ne dăm seama și noi că-mbătrânim
Când clocotul se duce din inima hoinară.

Din toate-aceste bunuri, ce nu spun lucru mare,
De preț e numai unul; un vechi amic, se pare.
Te cerți și fugi de dânsul; când însă, cumințiți,

Ne întâlnim, surâdem, și două mâini se-ndeamnă,
Gândindu-se că-n timpuri mergeam nedespărțiți,
Că sufletul nu-i veșnic și "ieri" un "mâine"-nseamnă.

1843

(in românește de Lazăr Iliescu)
___________________________________________

Paul Verlaine : Mon rêve familier

Mariana Marin: ''limba scrisă sub pleoape''

vineri, 15 mai 2009

Mariana Marin (1956 - 2003)

limba scrisă sub pleoape

Vremea poem înalt, ameţitor,
a trecut.
Gândul negru şi sârma ghimpată
vor ţine minte doar aceste elegii

şi o feroce singurătate,
ameţitoare, înaltă...
_________________________________________________________

Elegie

Doamne,
de m-aş putea odihni într-un sanatoriu de munte,
printre pastile roz şi albastre,
un sanatoriu cu miros puternic de brad
şi covoare moi,
cu doamne cochete şi nevrozate
de conflicte plăcute, mici, conjugale.

De-aş avea şi eu o traumă ca pojarul,
o răpăială de ploaie de vară,
o nevroză ca o mătase,
după care eşti şi mai iubită:
o nevroză ca un abur de muşeţel,
după care eşti şi mai buimacă,
celestă,
după care fluxul feminităţii tale asaltează lumea,
o vindecă, îi dă frisoanele unei comori numai de ea cunoscute.

De m-aş putea odihni în oricare scenariu al vieţii,
în cotloane diverse şi simple, cinstite,
unde să nu existe decît un pat în care să dorm
şi un lighean în care să vomit
tot ce dându-mi ai luat, Doamne,

să tot vomit.
__________________________________________________

Elegie XII

Între sânii mei a înnoptat moartea.

Dar între mine şi tine (se spune)
va exista intotdeauna o Europa sau o Mare Roşie.
Limba în care gândesc eu cuvântul moarte
nu este şi limba în care gândeşti tu cuvântul iubire.
Ceea ce azi ne desparte (se spune)
ne va desparţi şi mai mult mâine.
Iata de ce, cu toata întunecimea trecutului nostru
pe care il desfăşurăm acum aidoma
unui pergament din vechiul Egipt,
îţi cer să fugim în hăul ce ni s-a dat.
Acolo, pistruii şi părul tău roşu
vor înţelege desigur şi vor iubi
limba sânilor mei

între care va înnopta şi atunci moartea.
_______________________________________________________________

Lucian Avramescu - Păstrează restul

LucasFolk - Îl aştepta cuminte...

Poemul l-am gasit aici, pe Foaia virtuala a folkului romanesc.

Mariana Marin: Elegie - O, vinovăţia şi spaima

15 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1842: Debutul literar al lui Dimitrie Bolintineanu în „Curierul de ambe sexe" condus de Ion Heliade Rădulescu, cu poezia „O fată tânară pe patul morţii"
1877: A apărut, la Bucureşti, cotidianul „România liberă", ziar politic şi literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian (până la 14 iunie 1889)

Naşteri
1567: Claudio Monteverdi, compozitor italian (d. 1643)
1838: Nicolae Grigorescu, pictor român (d. 1907)
1847: Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist român (d. 1904)
1862: Arthur Schnitzler, prozator şi dramaturg (d. 1931)
1890: Katherine Anne Porter, scriitoare americană (d. 1980)
1911: Max Frisch, dramaturg elveţian (d. 1991)
1925: Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar român (d. 04.03.1977)
1926: Aurel Martin, critic şi istoric literar român (d. 1993)
1931: Sonia Larian, prozatoare româncă
1933: Andrei Blaier, regizor român de film
1938: Horia Pătraşcu, scriitor şi scenarist român

Decese
1886: Emily Dickinson, poetă americană (n. 1830)

Sărbători
Ziua latinităţii

joi, 14 mai 2009

Salvatore ADAMO : Amo (1966)

14 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Naşteri
1265: Dante Alighieri, poet italian (d. 1321)
1727: Thomas Gainsborough, pictor englez (d. 1788)
1812: Costache Negri, scriitor şi politician român (d. 1876)
1891: Mihail Bulgakov, prozator si dramaturg rus
1944: George Lucas, regizor, producător american

Decese
1912: Johan August Strindberg, dramaturg suedez (n. 1849)
1957: Camil Petrescu, romancier, dramaturg, teoretician literar român (n. 1894)
1998: Frank Sinatra, cântăreţ, actor american (n. 1915)

Sinead O'Connor va concerta la Bucuresti, Arenele Romane, in 11 iunie


Discografie:
• "The lion and the cobra" (1988)
• "I do not want what I haven't got" (1990)
• "My special child" (Ep, 1991)
• "Am I not your girl?" (1992)
• "Universal mother" (1994)
• "Gospel Oak" (Ep, 1997)
• "The best of Sinéad O'Connor" (1997)
• "Faith and courage" (2000)
• "Sean-Nos Nua" (2002)

miercuri, 13 mai 2009

Rainer Maria Rilke : Dintr-un april

Din nou dă mireasmă pădurea.
Ciocârliile, cu zborul lor, înalţă cerul
ce ne-a zăcut greu pe umeri;
i-adevărat, se mai zărea printre crengi ziua, ziua neplină -
dar, după lungile după-amieze ploioase,
vin ceasurile proaspete
însorite cu aur,
de care fugind, pe frontoane de case, departe,
toate ferestrele
rănite, bat din aripe cu teamă.

În urmă: tăcere. Chiar şi ploaia păşeşte mai lin
peste lucirea, ce linştit se-ntunecă, a pietrelor.
Toate zgomotele amuţesc deplin
tupilate-n lumină de mugur pe ramuri.
____________________________________________________________

O altă zi...

13 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Naşteri
1840 : Alphonse Daudet, scriitor francez ("Sapho", "Tartarin din Tarascon")
1882 : Georges Braque, pictor francez (d. 1963)
1904 : Elvira Godeanu, actriţă româncă de teatru şi film
1938 : Ludovic Spiess, tenor român
1940 : Mircea Ciobanu, poet şi prozator român
1942 : Constantin Vaeni, regizor, scenarist şi actor român
1950 : Stevie Wonder, cântăreţ şi compozitor american
1955 : Dinu Manolache, actor român de teatru şi film (d. 1998)

Decese
1806: Samuil Micu, istoric, reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene ("Istoria, lucrurile şi întâmplările românilor")
1930: Fridtjof Nansen, explorator şi om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel
1974: Stephan Roll, (Gheorghe Dinu) poet şi prozator român (n. 1903)
2008: Colea Răutu, actor român de teatru şi film (n. 1912)

Vorba scriitorului: "Nu poţi învia din mormânt decât din pământul ţării tale" (Inocenţiu Micu).
________________________________________________

Mircea Cărtărescu - Când ai nevoie de dragoste

marți, 12 mai 2009

Lucian Raicu (1934 - 2006)

Lucian Raicu s-a născut la 12 mai 1934, la Iaşi, şi s-a stins din viaţă la Paris, în 22 noiembrie 2006. A fost un apreciat redactor al revistelor "Viaţa Românească", "Gazeta literară" şi "România literară". A debutat publicistic în Viaţa Romanească (1952), iar editorial cu volumul "Liviu Rebreanu" (1967). Din opera sa vastă fac parte lucrari de critică şi istorie literară precum: "Structuri literare", 1973; "Gogol sau fantasticul banalităţii", 1974; "Critica, formă de viaţă", 1976; "Reflecţii asupra spiritului creator", 1979; "Calea de acces", 1982; "Fragmente de timp", 1984; "Scene din romanul literaturii", 1985, iar după ce s-a stabilit in Franţa, in 1986, "Journal en miettes cu Eugène Ionesco", 1993; "Scene, reflecţii, fragmente", 1994. A prefaţat volume din opera lui I. Slavici, L. Blaga, D. Stelaru, Geo Dumitrescu, E. Jebeleanu, N. Breban, Ileana Malancioiu, T. Mazilu, F.M. Dostoievski, S. Esenin.

Lucian Raicu a fost (şi este...) unul din scriitorii pe care-i iubesc. Am regretat mult când s-a exilat la Paris, astfel am pierdut posibilitatea de a-l citi o vreme, apoi a murit prea curând...
"Era orb deja de câţiva ani şi în ultimele clipe, spre deosebire de Goethe care a cerut "Mehr Licht", Lucian Raicu i-a cerut Soniei (Sonia Larian, partenera sa de-o viaţă, scriitoare ea însăşi, cea care i-a fost soţie şi soră, "the significant other", cum spun americanii) să stingă lumina... A vrut probabil să fie suspendată orice altă lumină în afara celei interioare care continua să refuze anularea." (Norman Manea)

Un fragment din "Învingătorul", eseu scris de Lucian Raicu despre George Bacovia, e chiar începutul eseului, poate vă tentează să îl citiţi în întregime, a apărut în cartea semnată de Lucian Raicu: "Calea de acces", Ed. Cartea Românească, Buc. 1982, este primul din cele 5 eseuri cuprinse în această carte (celelalte fiind dedicate lui Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Thomas Mann şi Lev Tolstoi):

"Timidul, timoratul, neajutoratul Bacovia nu prea este de recunoscut, sub forma aceasta, în poezia sa: infinit cutezătoare, nebuneşte de curajoasă, de sfidătoare, de dispreţuitoare faţă de tot ce ştim şi ne imaginăm că este poezia. Dar mai ştim noi ce este ea citindu-l pe Bacovia ? Umilul ins umileşte toată ştiinţa noastră şi îşi râde de certitudini în felul unui aventurier ce se aruncă în necunoscut fără să-i pese de riscuri în vreme ce toţi ceilalţi închid ochii de teamă şi tremură pentru soarta sa. Va scăpa cu viaţă din această încercare, vom mai recunoaşte în el poetul? Se va mai chema "poezie" produsul nemaipomenitei îndrăzneli? Nu-i va plânge nimeni de milă, nu va izbucni nimeni în râs? Primejdia există. Şi pentru că există ea şi trebuie mult curaj şi multă nepăsare ca s-o înfrunţi sau să n-o vezi sau să te faci că n-o vezi, există şi un atât de mare poet numit Bacovia."

12 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
113: A fost inaugurată, la Roma, în forumul nou construit, „Columna lui Traian", operă atribuită lui Apollodor din Damasc. Cele 124 de episoade care ilustrează războaiele daco–romane, constituie un original act de naştere a poporului român.
1364: A fost fondată Universitatea din Cracovia, una din primele universităţi din Europa Centrală.
1551: A fost fondată Universitatea din Lima, Peru.
1848: Timotei Cipariu, împreună cu Aron Pumnul, scoate ziarul "Învăţătorul poporului", prima gazetă transilvană pentru satele româneşti, din care au apărut 22 de numere.
1972: Rolling Stones lansează "Exile On Main Street", considerat cel mai bun album al lor .

Naşteri
1842: Joules Massenet, compozitor francez
1845: Gabriel Fauré, compozitor francez
1934: Lucian Raicu, eseist şi critic literar român, stabilit, după 1988, în Franţa (d. 2006).

Decese
1933: Jean Bart (Eugeniu P. Botez), scriitor român, autorul romanului "Europolis".

Vorba scriitorului: "Arta trebuie să te captiveze, să te răpească (Jean Bart).

Lucian Avramescu : Ruga de neînsurare

mai lasă-mă iubito, doar o clipă
să dorm la subsuoara întâmplării
nu-mi priponi belciugul de aripă
vreau să mai zbor o noapte cu cocorii

nu-mi apreta pulpana mea de zeu
cartofii pai nu-s hrana mea cerească
al nebuniei mele minereu
nu vreau sub aragaz să se topească

mai lasă-mă călare pe butoaie
în pivniţa sublimelor candori
s-o fac de mânz, de ţap s-o fac, de oaie
să-mi bată floarea vinului în nări

ţi-oi face mulţi copii în consecinţă
voi sta cuminte în prea scurtu-ţi lanţ
dacă amâni cea clipă de căinţă
când dinţii casnici m-or pătrunde - cranţ !

11 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1950: Are loc premiera absolută a piesei "Cântăreaţa cheală" de Eugen Ionescu, la Théatre des Noctambules.

Naşteri
1893: Anton Naum, poet junimist, este ales în Academia Română pe locul lui Gh.Sion.
1905: Mihail Şolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1984)

Decese
1934: Lazăr Seineanu, filolog şi folclorist
1980: Géza Vida, sculptor maghiar din România (n. 1913)
1995: George Uscătescu, filosof, eseis, poet.

Vorba scriitorului: Bărbatul e de foc, femeia de paie, dracul vine şi suflă (Cervantes).

luni, 11 mai 2009

Mircea Ivănescu : Frunze



aş vrea să mă aşez pe marginea trotuarului,
să aştept să se facă noapte la capătul străzii – singurătatea
mea de acuma mai are
ceva la fel cu cea din copilărie,
când nu ştiam că trece pentru totdeauna
vremea? nu se poate răscumpăra
cu nimic vremea de atunci? nu mai rămâne
adevărat nici un gest, chiar aşezat
pe stradă cu capul în mâini?
şi lumina, care se spulberă pe obiecte,
şi obiectele se fac frunze,
şi se fac frunze.

(din volumul „Versuri”, 1968)

duminică, 10 mai 2009

10 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1824: Inaugurarea muzeului "National Gallery" din Londra.
1906: A apărut, la Bucureşti, ziarul "Neamul Românesc", sub conducerea lui Nicolae Iorga.

Naşteri
1894: Elvira Popescu, actriţă franceză de origine română (d. 1993)
1899: Fred Astaire, dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (d. 1987)
1929: Ion Horea, poet şi traducător român
1963: Cecilia Bârbora, actriţă româncă

Decese
1696: Jean de la Bruyère, scriitor francez (Les Caractères)
1946: Pompiliu Constantinescu, critic, istoric literar
1971: Mihail Jora, pedagog, compozitor şi dirijor, pianist (n. 1891)
1994: Radu Albala, scriitor, eseist

Vorba scriitorului: Oamenii doresc mai presus de orice sa-si pastreze viata si pe ea o irosesc indeodebi (La Bruyère)
______________________________________________________

Azi o mentiune speciala, evenimente istorice (acest punct fiind o dedicatie cu reverenta pentru prietena mea Elena H.) :
1866: Carol I al României depune jurământul în faţa Parlamentului României
1877: Senatul României votează proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, independenţă recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878
1881: Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881–1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881)

10 mai a fost Ziua Nationala a Romaniei intre anii 1866 - 1948.
_______________________________________________________________

Mircea Florian : Cu pleoapa de argint

Un cantec fara de care nu as pleca pe o insula pustie...

sâmbătă, 9 mai 2009

Lucian Blaga : Primăvară

A cunoaşte. A iubi.
Înc-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi - aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte - ce înseamnă?
A iubi - de ce ţi-e teamă?
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit,
cu rumoare şi ardoare
de albine re-ncarnate.

Înc-odată, iar şi iară,
a iubi e primavară.

Din volumul „Poezii – Vară de noiembrie”, 1962

9 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Naşteri
1883: José Ortega y Gasset, filosof, scriitor spaniol (d. 1955)
1885: Al.T.Stamadiad, poet, cultivă o poezie cu poză de boem
1895: Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof şi eseist român (d. 1961)
1921: Eugen Coşeriu, lingvist român
1924: Bulat Okudjava, scriitor, poet şi cantautor rus (d. 1997)
1936: Glenda Jackson, actriţă americană

Decese
1805: Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician şi istoric literar german (n. 1759)
1918: George Coşbuc, poet român (n. 1866)
1946: Pompiliu Constantinescu, critic literar român (n. 1901)

vineri, 8 mai 2009

Remember: Toma Caragiu şi Anda Călugăreanu

8 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1852: Premiera comediei Chiriţa în provincie de V. Alecsandri
1885: Trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti prezintă primul spectacol în limba română, Linda de Chamonix, de G. Donizetti

Naşteri
1903: Fernandel, actor francez (d. 1971)
1906: Roberto Rossellini, regizor italian (d. 1977)
1914: Romain Gary, scriitor polonez (d. 1980)
1924: Petru Dumitriu, prozator român (d. 2002)

Decese
1880: Gustave Flaubert, scriitor francez (n. 1821
1903: Paul Gauguin, pictor francez (n. 1848)
1933: Spiridon Popescu, prozator poporanist
1945: Mihail Sebastian moare într-un accident auto.
1985: Theodore Sturgeon, scriitor american (n. 1918)
1988: Robert A. Heinlein, scriitor american (n. 1907)
__________________________________________________

Vorba scriitorului: "Când intrăm în domeniul colosalului, pierdem simţul proporţiilor şi al valorilor". (Mihail Sebastian)
_____________________________________

Hunedoara by Night









joi, 7 mai 2009

7 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente:
1824: Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven a avut premiera la Viena.
2003: Academia de Ştiinte şi Literatură din Mainz a acordat Premiul de literatură pentru autori de limba germană pe 2003 pentru: Cristoph Meckel, Harald Weinrich şi Herta Müller, cunoscută autoare originară din România

Naşteri
1833: Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (d. 1897)
1840: Piotr Ilici Ceaikovski, compozitor rus (d. 1893)
1867: Wladyslaw Stanislaw Reymont, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel in anul 1924 pentru epopeea nationala "Taranii".(d. 1925)
1905: Elly Roman, compozitor român (d. 1996)
1924: Matty Aslan, regizor, scenarist al filmului de animaţie (d. 1995)

Decese
399 î.Hr.: Socrate, filosof grec
1825: Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (n. 1750)
1920: Constantin Dobrogeanu-Gherea, critic literar (n. 1855)
1937: George Topârceanu, poet (n. 1886)
1938: Octavian Goga, poet, dramaturg, om politic (n. 1881)
2007: Octavian Paler, prozator, eseist, reputat jurnalist şi editorialist român, comentator al fenomenelor politice şi culturale româneşti (n. 1926)

Los Paraguayos vs Yma Sumac

miercuri, 6 mai 2009

Sinéad O’Connor - concert acustic la Bucureşti/ 11 iunie 2009

"Concertul pe care irlandeza Sinead O’Connor îl va susţine la Bucureşti, pe 11 iunie, va fi unul acustic, alături de ea pe scenă aflându-se Steven Cooney şi Kieran Kielz, vechii săi colaboratori. De altfel, aceasta e formula în care cei trei au cântat şi anul trecut şi care s-a bucurat de succes în rândurile fanilor. Potrivit organizatorilor, la Arenele Romane vor fi amplasate scaune pe spaţiul central, astfel încât spectatorii să se poată bucura din plin de concert. Biletele la spectacol sunt fără loc iar accesul publicului va fi permis de la ora 19.00, cu 90 de minute înainte de începerea concertului. „Aştept cu bucurie concertele live – ador să simt reacţiile publicului”, spune Sinead, într-un mesaj adresat fanilor la începutul anului. „Priorităţile mele sunt totuşi să scriu şi să înregistrez, astfel încât să pot oferi un nou album la începutul lui 2010“. Acum în vârstă de 41 de ani, mamă a 4 copii, irlandeza care a devenit celebra cu eticheta de „cântăreaţa cheală“ ne promite o reprezentaţie rarissima. Formula acustică pe care o prezintă la Arenele Romane îi va permite să fie mai aproape ca niciodată de cei ce o ascultă. Preţul unui bilet este de 109 lei." (D.M. in ziarul "Gandul" din 6 mai 2009)
'Vocea lui Sinéad O'Connor este încă una din minunile acestei lumi', titra ziarul englez 'Guardian' într-o cronică a concertului său de la Londra, din Club Pigalle.
Pe langa voce, Sinead O'Connor canta la chitara, pian, clape, percutie si fluier. Albumele care au consacrat-o sunt "The Lion and the Cobra", "I Do Not Want What I Haven't Got", Am I Not Your Girl?, "Universal Mother, "So Far... the Best of Sinéad O'Connor, "Faith and Courage", "Sean-Nos Nua", "She Who Dwells in the Secret Place of the Most High Shall Abide Under the Shadow of the Almighty", "Collaborations", "Throw Down Your Arms" si "Theology".

Sinead O'Connor: Something Beautiful



Sinead O'Connor: Baidin Fheilimi

Mariana Marin : Elegie - O, vinovăţia şi spaima

O, vinovăţia şi spaima
în faţa adevărurilor sugrumate!
Cine va depune mărturie
pentru crimele împotriva noastră?
Cuvintele simple de acum,
înşurubate în singurul trup,
pe care îl pot da morţii,
vă vor face mai buni?
Nu sunt o fiinţă morală.
Cine, trăind, ar putea rămâne
curat şi integru?
Dar uneori, în nopţile de vară toridă,
când încep să cobor scara evoluţiei acestei specii,
gândesc şi văd cu ochiul din frunte,
însingurat şi zdrobit.

Se aud atunci cântări şi blesteme
într-o limbă în care altădată visam...
_______________________________________

Sou pequena mas ando descalça (Portugal)

Mircea Ivănescu - Vorbe, vorbe, vorbe...

trebuie alese vorbele cu grijă,
vorbele lasă urme - îţi aminteşti
mai târziu de ele - aşa cum şi paşii rămân în zăpadă,
trebuie alese vorbele (însă e uneori atât de uşor
să ştii să aşezi vorbele unele lângă altele
să însemne ceva - ceva ce nu se mai aşează
deloc exact peste ce ştii tu cu adevărat
că e în tine - că simţi.
oricine poate să facă vorbe unele dupa altele -
oricine poate să vorbească- nu asta
e principalul - ar trebui poate alese
tocmai cuvintele care să nu spună prea mult.)
şi pe urmă, fiecare din vorbele acestea
ca nişte urme în zăpadă...

Nichita Stănescu : Poem - Tu pluteşti...

6 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
* 1639: A fost încheiată construcţia Bisericii "Trei Ierarhi" din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, adevărată bijuterie arhitectonică; aici se află mormintele lui Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir şi Vasile Lupu.
* 1791: Prin decretul purtând această dată, Palatul Luvru din Paris a fost transformat în muzeu.
* 1889: Turnul Eiffel este deschis oficial spre vizitare publicului în cadrul expoziţiei universale din Paris.
* 1940: John Steinbeck este laureatul premiului Pulitzer pentru romanul său "Fructele mâniei".

Naşteri
* 1856: Sigmund Freud, psihiatru austriac (d. 1939)
* 1861: Rabindranath Tagore (Thakur Rabindranath), scriitor, poet indian, laureat al Premiului Nobel în anul 1913 (d. 1941)
* 1871: Christian Morgenstern, poet, scriitor şi traducător german (d. 1914)
* 1895: Rudolph Valentino, actor american de origine italiană (d. 1926)
* 1902: Max Ophuls (Oppenheimer), regizor german (d. 1957)
* 1915: Orson Welles, regizor, scenarist şi actor american (d. 1985)
*1943: Laurenţiu Ulici, critic şi istoric literar, autorul cărţii "Nobel contra Nobel".
* 1962: Ioan Vieru, poet român

Decese
* 1638: Cornelius Otto Jansen, filosof şi teolog olandez (n. 1585)
* 1949: Maurice Maeterlinck, poet belgian, laureat al Premiului Nobel (n. 1862)
* 1961: Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof şi eseist român (n. 1895)
* 1992: Marlene Dietrich, actriţă şi cântăreaţă germană (n. 1900)

marți, 5 mai 2009

Salvatore ADAMO : Les belles dames




5 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente

1891: Inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall" din New York

Naşteri
1813: Sören Aabye Kierkegaard, teolog şi filosof danez (d. 1855)
1815: Eugene Labiche, dramaturg francez (d. 1888)
1818: Karl Marx, filosof şi economist german (d. 1883)
1846: Henryk Sienkiewicz, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel (d. 1916)
1919: Mihnea Gheorghiu, scriitor şi traducător român

Decese
1805: Friedrich von Schiller, poet şi dramaturg german
1904: Jókai Mór, scriitor şi publicist ungur (n. 1825)
1948: Sextil Puşcariu, filolog, istoric literar, memorialist, poet român (n. 1877)
1971: Sidonia Draguşanu, dramaturg
2006: Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic literar român (n. 1920)

luni, 4 mai 2009

La mulţi ani, Alti dear !

Nina Cassian : Micul prinţ

Elogiul candorii

Ştiu să intreb
Despre miei, despre flori.
Odată-ntr-o padure
Am sărutat un izvor.

Ştiu ce uimită-i
Culoarea albastră.
Am o gradină
Şi o fereastră.

Mai am şi o carte
Foarte subţire
În care nu-ncape
Decât o iubire.

Pot să-mi iau locul
Lângă tine, pe stea ?

- Da, spuse prinţul
Eşti prietena mea.

Marie Laforêt, cântăreaţa cu ochii de aur (anii '60)





4 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1646: Apare, la Iaşi , "Cartea românească de învăţătură de la prăvilele împărăteşti şi de la alte giudeţe", primul cod de legi tipărit în limba română.
1953: Ernest Hemingway câştigă premiul Pulitzer pentru Bătrânul şi marea.
1959: Are loc prima ceremonie a premiilor Grammy.
1965: A fost fondat Teatrul "Ion Creangă" din Bucureşti.

Naşteri

1837: Theodor Rosetti, publicist şi om politic (d. 1932)
1856: Sigmund Freud, părintele psihanalizei; îi aparţin volume ca "Ştiinţa viselor", "Trei eseuri despre teoria sexualităţii".
1856: Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist român (d. 1929)
1922: Vlad Muşatescu, scriitor român (d. 1999)
1928: Leon Baconsky, traducător, istoric şi critic literar
1929: Audrey Hepburn, actriţă de origine belgiană (d. 1993)
1939: Amos Oz, scriitor israelian
1955: Mihaela Runceanu, solistă de muzică uşoară (d. 1989)

Decese
1955: George Enescu, compozitor, violonist, pianist şi dirijor român (n. 1881)
________________________________________________________
Vorba scriitorului: "Nevroza e negativul perversiunii, mecanismul refulării şi al sublimării." (Sigmund Freud)
________________________________________________________

duminică, 3 mai 2009

Pink Floyd : o legenda vie

Pink Floyd este o formaţie britanică de rock progresiv formată în anul 1964 în Cambridge, Anglia, faimoasă pentru compoziţiile sale revoluţionare în stil rock clasic, versuri filozofice, experimente sonore, originalitate, coperte inovative de albume muzicale şi spectacole live intens elaborate.
Componenţa iniţială a formaţiei era: Syd Barrett (vocal, chitară), Roger Waters (chitară bas), Rick Wright (clape), Nick Mason (baterie). Având un comportament bizar şi necontrolat, la cererea expresă a celorlalţi membri ai trupei, Barrett a părăsit trupa în 1968, la puţin timp după apariţia albumului de debut, locul său fiind luat de David Gilmour.
Pink Floyd a devenit una dintre formaţiile rock cele mai influente şi pline de succes, grupul vânzând de-a lungul timpului un număr estimat la peste 75 de milioane de albume muzicale doar în Statele Unite, (conform datelor avute la 22 apr. 2006), şi peste 200 de milioane de albume în restul lumii (conform datelor din 9 febr. 2006).
Albumele lor tematice, The Dark Side of the Moon (1973), Wish You Were Here (1975), Animals (1977) şi The Wall (1979), au atins nivelul succesului internaţional, devenind nu numai albume de mare succes muzical, critic şi comercial, dar şi momente de referinţă având mare impact muzical şi temporal în lumea muzicii rock'n'roll.
Wish You Were Here (full album, 1, 2)




"The Wall" (full album, 1,2)



3 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1555: Apare prima ediţie din "Centurii" de Nostradamus, conţinând 900 de catrene sextine.
1560: Diaconul Coresi şi Tudor diacul încep tipărirea (până la 30 ianuarie 1561), la Braşov, a "Tetraevanghelului românesc" tradus din limba slavonă.
1647: Document atestând împărţirea averii cronicarului Grigore Ureche, ce confirmă că nu mai era în viaţă.
1847: La Iaşi, are loc premiera comediei Piatra în casă de V. Alecsandri
1891: Se înfiinţează Fundaţia Universitară Carol I, actuala Bibliotecă Universitară
1937: Romanul Pe aripile vântului al scriitoarei Margaret Mitchell câştigă premiul Pulitzer
1991: Asociaţia mondială a ziarelor şi Federaţia Internaţională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internaţională a presei libere.
1998: Preşedintele german, Roman Herzog, deschide "Anul Fontane", care marchează centenarul morţii scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898)

Naşteri
1469: Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic şi istoric, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste (d. 1527)
1907: Eugenia Cioculescu ( pseudonim pentru Evghenia Safirov), traducătoare, în colaborare cu Radu Cioculescu, a operei lui Marcel Proust, "In căutarea timpului pierdut "
1933: George Constantin, actor de teatru şi film (d. 1994)
1934: Georges Moustaki, compozitor şi cântăreţ francez de origine greacă

Decese
1845: Thomas Hood, poet englez (n. 1799)
1971: Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)
1987: Elvira Bogdan (pseudonim pentru Maria Moldoveanu), autoare a numeroase cărţi pentru copii (n. 1904)
1987: Dalida, cântăreaţă franceză (n.1933)
2003: Constantin Piliuţă, pictor (n. 1929)
___________________________________________________

Azi e Ziua Mondială a Libertăţii Presei.
___________________________________________________

Paul Verlaine : Mon rêve familier

Je fais souvent ce rêve étrange et pénétrant
D'une femme inconnue, et que j'aime, et qui m'aime,
Et qui n'est, chaque fois, ni tout à fait la même
Ni tout à fait une autre, et m'aime et me comprend.

Car elle me comprend, et mon cœur, transparent
Pour elle seule, hélas ! cesse d'être un problème
Pour elle seule, et les moiteurs de mon front blême,
Elle seule les sait rafraîchir, en pleurant.

Est-elle brune, blonde ou rousse ? Je l'ignore.
Son nom ? Je me souviens qu'il est doux et sonore
Comme ceux des aimés que la Vie exila.

Son regard est pareil au regard des statues,
Et, pour sa voix, lointaine, et calme, et grave, elle a
L'inflexion des voix chères qui se sont tues.

sâmbătă, 2 mai 2009

Nichita Stănescu : Poem - Tu pluteşti...

Tu pluteşti ca un vis de noapte
deasupra sufletului meu.
Iţi sprijini tâmpla
de inima mea ca de o piatră roşie,
şi aştepţi să-ţi spun numele
tuturor lucrurilor
pe care eu am isprăvit de mult
să ţi le mai spun.
Gura mea e-n tăcerea cea mai desăvârşită,
înclinată ca mătasea unui steag
într-o zi fără vânt.
O, nu pleca nicăieri!
Îmi voi rupe inima cu un singur gest
al mâinii,
ca să răsară durerea care ştie
numele durerii,
ca să răsară dragostea mea de bărbat
care ştie numele tău ciudat, de femeie.

Din volumul „Dreptul la timp”, 1965

Nichita Stănescu : Poem - Tu pluteşti...
    

Leonardo da Vinci (1452 - 1519)

Om de spirit universal, în acelaşi timp artist, om de ştiinţă, inventator şi filozof, Leonardo da Vinci încarnează spiritul universalist al Renaşterii; probabil că el a fost cel mai creator om din întreaga istorie a Europei. Aportul său ca deschizător de drumuri în artele plastice şi forţa lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfăşurare istorică a ştiinţei, sunt caracteristice uriaşei sale personalităţi, de care a fost permanent conştient.
Nu au rămas multe informaţii despre copilăria lui Leonardo, dar există un indiciu referitor la cum a început să picteze. Într-o zi un sătean a dorit ca tatăl său, Pietro, să-i decoreze un scut pentru a-l vinde la Florenţa. Acesta i-a dat fiului său să îl decoreze, iar Leonardo a pictat un dragon puternic, ce părea a ieşi din desen. Tatăl său a amuţit în faţa picturii băiatului şi i-a dat săteanului alt scut, iar lucrarea fiului său i-a arătat-o lui Andrea del Verrocchro, proprietarul unui atelier renumit. Când a văzut lucrarea a dorit să-l cunoască imediat pe Leonardo. Astfel a debutat la 14 ani celebrul pictor.
În martie 1503 Leonardo a început să lucreze celebrul portret cunoscut sub numele de Gioconda sau Mona Lisa. Leonardo era foarte ataşat de acest tablou, purtându-l mereu cu sine. Pictorul şi istoricul de artă Lomazzo scrie că "Leonardo nu l-a terminat pentru că nu ştia niciodată dacă nu mai avea ceva de spus... mereu se întorcea să lucreze la el, niciodată nu i se părea că l-a terminat".Trăsăturile fine ale femeii reprezentate redau o mobilitate permanentă, o curgere neîntreruptă a stărilor sufleteşti de o mare diversitate, cu un zâmbet misterios care oricând te aştepţi să se accentueze, să se atenueze sau poate chiar să dispară. Se spune că Leonardo, pentru a întreţine în timpul lucrului fugitivul zâmbet al modelului, punea să i se cânte o muzică de o deosebită suavitate.
Trebuie însă neapărat menţionate preocupările ştiinţifice ale genialului florentin. Leonardo da Vinci avea dorinţa ambiţioasă de a nu lăsa să-i scape nimic din cele ce se petrec în universul accesibil omului. Întrepătrunderea atitudinii ştiinţifice cu cea artistică este un rezultat al concepţiei care s-a maturizat de-a lungul anilor, despre rolul pe care trebuie să-l aibă arta, culme a activităţii spirituale creatoare, în cunoaşterea lumii şi înţelegerii sufletului omenesc.
S-au scris volume întregi despre Leonardo, înaintaş de seamă în astronomia modernă, în geometrie şi mai ales în mecanică. Construirea geometrică a diferitelor forme ornamentale îl atrăgea mai mult decât rezolvarea empirică a problemei. Aici intervenea impulsul de constructor de instrumente: elaborează tot felul de unelte, îndeosebi compasuri bazate pe folosirea paralelogramului articulat, compasuri parabolice, eliptice, proporţionale. Se susţine că Leonardo a iniţiat metoda dublă în cinematică şi ar fi constatat că, în mişcarea hipocicloidă, un punct de pe arcul mobil ar descrie o elipsă. Aceasta este metoda pe care se bazează strungul eliptic, al cărui desen se găseşte în manuscrisele lui Leonardo.
Înainte de Copernic şi Galilei, Leonardo însemna în jurnalul său: "Pământul este un astru asemănător Lunii...el nu este situat în mijlocul cercului pe care îl descrie Soarele, nici în mijlocul lumii. Cuiva care s-ar afla în Lună, Pământul nostru i-ar apărea că îndeplineşte acelaşi rol ca şi Luna pentru noi". (Ms.D., fol.41). Oricare din aceste afirmaţii ar fi fost suficientă pentru a-l duce pe rugul inchiziţiei, aşa cum s-a întâmplat cu Giordano Bruno, aşa cum era să se întâmple cu Galilei.
Mai mult ca orice ştiinţă, avea să-l atragă pe Leonardo mecanica. Pe această bază a proiectat diferite dispozitive complicate pentru construcţii tehnice, şi-a imaginat posibilitatea unor maşini de zburat în urma studiilor sale asupra zborului păsărilor.
În domeniul biologiei, este de menţionat interesul lui deosebit pentru formele plantelor, redând în desene organele şi structurile lor interne. Pentru redarea imaginii corpului omenesc, a studiat în amănunţime anatomia umană în comparaţie cu cea animală, în special a cailor.
În istoria urbanisticii, Leonardo se situează printre primii care construiesc schema oraşului modern deschis, total diferit de cetatea feudală limitată de ziduri-fortăreţe.
Edificatoare pentru înţelegerea lui Leonardo sunt şi scrierile, în special "Tratatul despre pictură" (Trattato della Pittura), apărut mai târziu, după moartea sa, în 1651, sau "De Ludo geometrico" (1514).
Fiind la confluenţa atâtor curente care se înfruntau, era firesc ca personalitatea lui Leonardo, chintesenţă a epocii sale, să conţină în ea contradicţii, compromisuri uneori. S-a scris mult despre tendinţele homoerotice şi înclinaţiile spre magie ale lui Leonardo da Vinci, de ex. recent în cartea "Codul lui da Vinci" (2003) de Dan Brown, care a făcut multă vâlvă, deşi este considerat de unii ca fiind un roman de calitate submediocră. Nu există nici o evidenţă să fi avut relaţii intime sau prietenii strânse cu femei, s-a înconjurat cu tineri frumoşi, care l-au însoţit în peregrinările sale, cum a fost contele Francesco Melzi, care a devenit cel mai apropiat discipol şi asistent, cât şi moştenitorul său. Amănuntele adeseori colportate nu sunt de cel mai bun gust. Toate acestea nu pot arunca vreo umbră asupra figurii marelui florentin. În timp ce uitarea a acoperit patimile mărunte şi faima lipsită de fundament a potentaţilor contemporani lui, a rămas neatinsă gloria creaţiei lui Leonardo în slujba vieţii, a concepţiilor de larg orizont ale lui Leonardo da Vinci.

2 mai în viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1955: Tennessee Williams câştigă premiul Pulitzer pentru "Pisica pe acoperişul fierbinte".

Naşteri
1660: Alessandro Scarlatti, compozitor italian (d. 1725)
1772: Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg), poet german (d. 1801)
1859: Jerome K. Jerome, scriitor englez (d. 1927)
1930: Dorli (Ana) Blaga, fiica lui Lucian Blaga, memorialistă
1946: Octavian Andronic, caricaturist şi jurnalist român

Decese
1519: Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect renascentist italian (n. 1452)
1857: Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez (n. 1810)
1864: Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1791)
1928: George Ranetti, poet şi publicist român (n. 1875)
2003: George Ţărnea, poet român (n. 1945)

vineri, 1 mai 2009

Memento mori...

Cristian Tudor Popescu : O floare din ierbarul morţii

Un articol care ar trebui să ne oprească, pentru o clipă măcar, din iureşul zilnic, un "memento mori" impresionant: "O floare din ierbarul morţii" de Cristian Tudor POPESCU.

"Doamna Magdalena Albu din Bucureşti, fidelă şi avizată cititoare a Gândului, mi-a trimis pe e-mail o poezie. Nu îi aparţine. I-a fost dată şi ei de un medic, de doamna doctor Rodica Neagoe. Autoarea poeziei este o fată, bolnavă de cancer în stadiu terminal. Am citit-o şi am recitit-o. Pentru prima dată mi-a trecut prin minte gândul că o boală cum e cancerul poate ucide şi altceva decât fiinţa omenească. Că poate suprima nu numai lungul şir de posibili urmaşi ai acestei fete pe care nu voi ajunge s-o cunosc, dar şi nişte poezii mai adevărate decât viul. Aşez, mut, această floare din ierbarul morţii în pagina de ziar.

DANS LENT

Ai privit vreodată copiii într-un balansoar?
Sau ai ascultat zgomotul ploii
când cade pe pământ?
Ai urmărit vreodată zborul
în zig-zag al unui fluture?
Sau ai observat soarele
când dispare în noapte?
Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura.
Parcurgi fiecare zi în zbor?
Când spui “Cum te simţi?”
asculţi răspunsul?
Când ziua s-a sfârşit
te întinzi în pat
cu sute de gânduri
care îţi trec prin cap?
Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura.
Ai spus vreodată fiului tău
“o facem mâine”?
fără să îţi dai seama în grabă,
de părerea lui de rău?
Ai pierdut vreodată legătura,
ai trăit o prietenie
care s-a sfârşit pentru că
tu nu ai avut niciodată timp
să suni şi să spui “Bună”?
Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura.
Când alergi atât de repede
ca să ajungi undeva
îţi pierzi jumătate din plăcerea de a merge.
Când alergi tot timpul
Ziua e ca un dar niciodată deschis,
aruncat.
Ascultă muzica.
Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura."
__________________________

1 mai în viaţa literară de-a lungul vremii...

Naşteri
1859: Alexandru Philippide, lingvist şi filolog român, membru al Academiei Române (d. 1933)
1862: Eugene Marcel Prevost, scriitor francez (d. 1914)
1895: Ury Benador, prozator român (d. 1971)
1896: Mihai Ralea, sociolog, psiholog, eseist şi om politic român, membru al Academiei Române (d. 1964)
1921: Vladimir Colin, prozator român (d. 1991)
1923: Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator, caricaturist român (d. 1989)
1928: Ion Ianoşi, critic literar, eseist şi estetician român
1962: Maia Morgenstern, actriţă româncă de teatru şi film

Decese
1904: Antonín Dvořák, compozitor ceh şi european de seamă al secolului al XIX–lea şi cel mai important reprezentant al şcolii naţionale cehe de compoziţie (n. 1841)
1934: Paul Zarifopol, critic literar, iniţiatorul ediţiei critice a operelor lui Ion Luca Caragiale (n. 1874)
1949: Gheorghe Petraşcu, pictor român (n. 1872)
1970: Paul Celan, poet german, de origine română (n. 1920)
1973: Asger Jorn, pictor danez, unul dintre fondatorii uniunii de creaţie Cobra , apropiat ca inspiraţie de expresionismul abstract (n. 1914)
1978: Aram Ilici Haciaturian, compozitor rus, de naţionalitate armeană (n. 1903)

Arre, arre - cantec popular spaniol

Alexandru Macedonski : Mai

Mai! Mai! şi aurora cu lacrimi de topaze,
Mai: albele calicii de crini, dulci flori de-amor,
Şi vocile de frunze, şi raze, şi extaze,
Ş-a traiului uitare, un chin de care mor.

Mai: barca ce se duce pe undele tăcute,
Şi clarul dimineţii, şi veseli lopătari,
Şi luni ce sparg văzduhul pe-azururi renăscute,
Şi bălţi de-argint, şi trestii, şi candizi nenufari.

Ş-oriunde, o natură tot tânără, tot blondă,
Şi-n cer, pe car de flăcări, Apollon, crud şi blând,
Lucind într-o părere de cursă vagabondă,
Jucându-şi caii de-aur şi-n inimi săgetând.