joi, 30 aprilie 2009

Dorothy Carter & Mediaeval Baebes - L'amour de moi

Dorothy Carter avea 78 de ani cand a inregistrat acest cantec medieval acompaniata de tinerele de la "Mediaeval Babes"; cantecul face parte din albumul lor "The Rose".

miercuri, 29 aprilie 2009

Ion Vinea : Celei venite

Să-mi fie mâinile tale ultimele
ce aştern inimii
zăpada liniştii dintâi
ca peste un mormânt nou de toamnă.

să fie ochii tăi soarele sumbru
al lumii somnului
spre care-mi învie sufletul.

să-mi fie glasul tău adierea
departatelor mări în care s-au stins clopotele
grele ale rugăciunilor.

să-mi fie pletele tale
salcia de seară
în care mai tremură
uitatele şoapte.

să-mi fie sufletul tău sărut
pe reci pleoape
şi lacrima ta
cugetul limpede
al clipei din urmă.

să fie iubirea târzie
valul care ne leagană
în veşnicie.

(1925)

30 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic "Dracul" din Bucureşti. Sub pseudonimul Mihai din Paşcani, viitorul romancier publica schiţa umoristică de 40 de rânduri sub titlul "Domnişoara Mxxxx Falticeni"
1902: A avut loc, la Paris, premiera operei "Pelleas et Melisande" de Claude Debussy

Naşteri
1870: Franz Lehár, compozitor austriac (d. 1948)
1883: Jaroslav Hašek, prozator ceh (d. 1923)
1895: Ion Vinea, poet, prozator, traducător român (d. 1964)
1926: Septimiu Sever, actor român de teatru şi film
1956: Lars von Trier, regizor danez

Decese
1883: Edouard Manet, pictor francez (n. 1832)
1933: Anna de Noailles (născută Brâncoveanu), scriitoare franceză (n. 1876)
1949: Lajos Ágner, scriitor, istoric literar, orientalist maghiar (n. 1878)
2006: Jean-François Revel, filosof, scriitor şi ziarist francez (n. 1924)

Kalenda Maya - Iddan Hermund

Radu COSAŞU : Cum continui să mă tratez pe timp de criză

Articol preluat din revista DILEMA VECHE, Anul VI, nr.266 - 19 martie 2009
"Acum cîteva nopţi, după ce-am ascultat, ca de obicei, cursul indicelui Dow Jones la bursa din New York,
am întins mîna spre bibliotecă şi, în haosul ei, am nimerit* peste Singur pe lume a lui Hector Malot, cine ştie cum rătăcită acolo, în raftul cu „poliţiste“; orice bibliotecă inteligentă are instinctele şi mesajele ei; m-am supus, şi vreo două zile nu am lăsat cartea din mînă; m-a luat cu duioşie, dacă mai există asemenea vorbă riscantă.
Am prieteni care cînd vor să mă atenţioneze (antipatic verb!) că scriu cu naturelul prea simţitor, mă sperie cu D’Amicis, zis şi Cuore; nu mă las îngrozit. (De altfel, cînd severul meu prieten Z. Ornea a împlinit 60 de ani i-am dăruit Cuore… şi nu m-a găsit deloc deplasat).
Alţii mă sperie cu Mizerabilii, „să nu cazi în Jean Valjean!...“ Mă apăr cu Marin Preda care considera că povestea „hoţului de pîine“ e sfîntă; mi se dă în cap cu Nabokov – „Nabokov al tău… nu ai scris chiar tu că e ultimul povestitor genial…?“ – care, pornit rău pe Faulkner, putea să-i scrie unui prieten că e uimit cum de nu văd criticii că literatura aceluia „nu depăşeşte nivelul lui Jean Valjean“… Stau blînd: în extraordinarul Pnin al petersburghezului am o pagină pe care am plîns – copil matur – ca la Cuore, copil prostuţ, sau ca la Mike din Yoknapatawpha, plecat să-şi răzbune vaca ucisă; e pagina în care Timofei Pnin, profesorul de rusă dintr-o universitate americană, vede zguduit la o cinematecă un jurnal de actualităţi sovietice cu un meci de fotbal între două echipe din Moscova.
Cei mai ai dracului scriitori, dacă-s mari, au în ei o duioşie inebranlabilă (şi, obligatoriu, o pagină, măcar una, de humor!). Azi, literatura a dobîndit o forţă a inteligenţei care demontează tragicul pînă la ultimul şurub, dar duioşia lui e obscurizată, ignorată, suspectă de melodramatism. Duioşia e o vorbă prea simplă, bună pentru şcoleri cînd se analizează Puiul lui Brătescu-Voineşti. Cu Bedros Horasangian, pentru a nu ne face de rîs, foloseam în loc de „duios“ pe „gingaş“. Era mai zarifopolian.
Povestea lui Hector Malot nu e de forţa celor ale lui Dickens, totuşi ea vine din cele cîteva suferinţe arhetipale pe care dacă nu le-ai cunoscut, dacă nu ţi-au dat o lacrimă, un zumzet interior, degeaba te încordezi să fii dur, rece, „proces-verbal“, nemilos în ce judeci şi faci. Există o literatură a celor 7 (pînă la 12-13) ani de acasă – de la Copiii căpitanului Grant la Oliver Twist şi Cei trei muşchetari, care-ţi educă mila şi veselia, frica şi bucuria, ca în muzică Mica serenadă. Singur pe lume face parte dintre ele, fireşte dacă nu vrei să ajungi un tele-copil-bătrîn-precoce.
Un copil ţinîndu-se după un bătrîn cîntăreţ italian (fost garibaldian!) şi un căţeluş care ştie să te privească în ochi, prinşi de viscol, abia învăţînd ce-i o bucată de pîine, căutînd un foc, un loc, un ban, un han, un surîs al unui semen gata să se împrietenească, fiind mereu la pîndă să nu dea peste ei încă o năpastă, îndurînd şi răzbind, cîntînd şi oftînd, ocrotindu-se unul pe altul, sperînd şi rătăcind, vrînd să fie tari şi neputînd trăi ca fiarele –
toate acestea ţin de copilărirea necesară pe care melodramele proaste (ca şi dramele solemne) o pot, desigur, compromite, dezgustîndu-te de orice naivitate şi candoare, aducîndu-te la confundarea bunătăţii cu prostia, a emoţiei cu „marmelada“.
Dar ca să ajungi la Marmeladova, la Liza lui Velcianinov, pe piscurile unde se strigă inadmisibil pînă la inaccesibil că toate ale lumii nu cîntăresc cît lacrimile unui copil,
îţi trebuie puţin Hector Malot,
o furtună ca în Doi ani de vacanţă,
un drum de la Apenini pînă la Anzi,
un început cu „nu ştiu alţii cum sînt...“
Îi simt de departe, ca un ogar, pe cei care nu au vibrat niciodată la duioşia arhetipală din Cîinele soldatului.

* este, de fapt, un fel de pariu pe care obişnuiesc să-l fac în orice situaţie de criză: ce carte nimeresc, la ce pagină o deschid, va fi de bine, va fi de rău? Cîştig? Pierd? Poate că într-o zi voi cuteza să explic complicaţiile acestui joc; deocamdată prefer să rămîn concis."

Stare de spirit : Chin

Umor

Guvernul român va asigura slujbe pentru şomeri pe perioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate de preoţi, episcopi şi mitropoliţi.
_________________________________________________________

Daca vă este frică să nu vă îngrăşaţi, încercaţi să beţi înainte de fiecare masă 50 ml de tărie. Tăria, precum se ştie din bătrâni, atenuează frica!
_________________________________________________________

Într-o dimineaţă, vrând să facă ceva diferit, soţia ia barca de pescuit a soţului şi iese pe lac să citească o carte. Pe când citea ea mai bine apare un gardian:
- Bună ziua doamnă, îmi puteţi spune ce faceţi aici? întreabă patrula.
- Bună ziua, răspunde ea, citesc o carte.
- Vă aflaţi într-o zonă în care pescuitul este interzis, o informează gardianul.
- Bine domnule, dar eu nu pescuiesc, eu citesc.
- Da, dar aveţi toate sculele necesare şi puteţi începe oricând. Va trebui să vă duc la secţie.
- Bine, dar să ştiţi că vă voi acuza de hărţuire sexuală, spune femeia.
- Dar nici nu m-am atins de dumneavoastră, răspunde mirat bărbatul.
- Da, dar aveţi toate sculele necesare şi puteţi începe oricând.
_________________________________________________________

Din cauza reducerilor bugetare recente şi a creşterii preţului electricităţii, gazului şi uleiului, luminiţa de la capătul tunelului a fost stinsă.
Ne cerem scuze pentru neplăcerile cauzate.

Salvatore ADAMO - Le train va (1962)

Ana Blandiana : Când voi fi-mbătrânit destul

Când voi fi-mbătrânit destul
Să nu îmi mai doresc să mor
O să mă sui într-un pătul
Cu miros bun, adormitor

De grâu încins sub bolţi de stuh,
De floarea-soarelui uscată,
De praf bătrân şi de văzduh
Pe care-l ştiu de altădată;

O să mă-ntind printre grămezi
Fără dorinţe, fără gând
Şi nici măcar n-o să visez
Perechi de vorbe-alunecând;

În dulcele coşciug de boabe
Voi sta zâmbind cu ochii-nchişi,
O să îmi joace pe pleoape
O rază din acoperiş;

Uimită fără de pricină
Din când în când o să adorm,
Mă va trezi câte-o albină
Cu bâzâitul ei enorm,

Curând miresmele vecine
Mă vor topi în sinea lor,
Voi fi bătrână, va fi bine
Şi nu-mi voi mai dori să mor.

Salvatore ADAMO - J'ai pas d'embleme

marți, 28 aprilie 2009

28 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopiseţului slavon al domniei lui Ştefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda" – denumită şi „Cronica moldo–germană" sau „Cronica lui Ştefan cel Mare"
1838: Au fost puse bazele Societé des Gens de Lettres
1908: A fost înfiinţată Societatea Scriitorilor Români, al cărei prim preşedinte a fost ales Cincinat Pavelescu.

Decese
1995: Alexandru Jebeleanu, poet român (n. 1923)
2000: Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic şi istoric literar român (n. 1921)

luni, 27 aprilie 2009

Prefix Folk MM - Sa taci

Emil Cioran: "Pe culmile disperării"

"...există un criteriu obiectiv pentru aprecierea suferinţei? Nu există măsură obiectivă deorece ea nu se măsoară după excitaţia exterioară sau indispoziţia locală a organismului ci după modul în care suferinţa este simţită şi reflectată în conştiinţă. Or, din acest punct de vedere, ierarhizarea este imposibilă. Fiecare om rămâne cu suferinţa lui pe care o crede absolută şi nelimitată. Şi dacă ne-am gândi la cât a suferit lumea până acum, la agoniile cele mai teribile şi la chinurile cele mai complicate, la morţile cele mai crunte şi la cea mai dureroasă părăsire, la toţi ciumaţii, la toţi cei arşi de vii sau stinşi de foame, cu cârt suferinţa noastră ar fi mai redusă?
Pe nimeni nu-l poate mângâia în agonie gândul că toţi sunt muritori, precum în suferinţă nimeni nu va găsi o consolare în suferinţa trecută sau prezentă a altora.
Căci în această lume organic insuficientă şi fragmentară, individul este pornit să trăiască integral, dorind să facă din existenţa lui un absolut. Orice existenţă subiectivă este un absolut pentru sine însăşi. Din acest motiv fiecare om trăieşte ca şi cum ar fi centrul universului sau centrul istoriei, şi atunci cum să nu fie suferinţa un absolut? Nu pot înţelege suferinţa altuia pentru o o diminua prin aceasta pe a mea. Comparaţiile în asemenea cazuri n-au niciun sens, deoarece suferinţa este o stare de singurătate interioară, în care nimic din afară nu poate ajuta. "

Ansamblul "Anton Pann" : Bordeiaş, bordei bordei

Una din piesele de pe excepţionalul album al formaţiei "Anton Pann" numit "Kalofonika", un album care nu ar trebui să lipsească din nicio casă de român...

René Char : Vom rămâne legaţi…

Vom rămâne legaţi, în ciuda îndoielilor şi opre-
-liştilor, de iluzia aceasta presărată cu veselie şi
lacrimi, pe care atâtea interese şi atâta dragoste o
acoperă cu adevărat. Căzută şi reîntegrată fără în-
-cetare, printre făgăduielile pe care ni le suflăm
şi ni le spunem la ureche, nimic până acum n-a
izbutit să-i clatine supremaţia. În faţa cercetărilor
noastre, ea stă ca un sfinx care când ar zâmbi
pentru prima oară, când ni s-ar părea cu totul
inutil. Cine ştie? Pentru că durata ei nu e cuprinsă
numai între scurta fericire a părinţilor noştri şi
pulberea noastră depărtată; pentru că ea e înscrisă
în filigran în lumina zilei şi, totodată, în ochii noştri.

(1954)

În româneşte de Gellu Naum

George Ţărnea - (Reflex 89)

Pe toţi la fel, nu poţi să-i mulţumeşti,
Rămâne doar să rabzi şi să-l iubeşti
Numai pe unul singur întru toţi,
Aşa cum încă nici nu ştii că poţi,
Aşa cum încă nici nu poţi să ştii,
Împodobindu-ţi nopţile pustii
Cu numai dorul tău de carnea sa,
Fără prea mult, pe-atunci, a-ţi mai păsa
Dacă de-atâtea gânduri, pâna-n zori,
Se va-ntâmpla, iubindu-l, să şi mori.

Din volumul "Cartea Claudiană (110 poeme reflexive)" Editura Enciclopedică, 1999, Bucureşti

27 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1931: George Enescu a terminat orchestraţia operei „Oedip”, creaţie pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu
2002: Prof. dr. Andrei Pleşu, fondator şi rector al Institutului de studii avansate New Europe College din Bucureşti, a primit Premiul "Joseph–Bech" pe anul 2001

Naşteri
1820: Herbert Spencer, filosof englez (d. 1903)

Decese
1872: Ion Heliade Rădulescu, poet, prozator, ziarist şi om politic român (n. 1802)
1882: Ralph Waldo Emerson, scriitor, filosof american, pune bazele transcendentalismului.

duminică, 26 aprilie 2009

Jacques Prévert : Sanguine

La fermeture éclair
A glissé sur tes reins
Et tout l'orage heureux
De ton corps amoureux
Au beau milieu de l'ombre
A éclaté soudain

Et ta robe en tombant
Sur le parquet ciré
N'a pas fait plus de bruit
Qu'une écorce d'orange
Tombant sur un tapis

Mais sous nos pieds
ses petits boutons de nacre
Craquaient comme des pépins
Ô Sanguine joli fruit !

La pointe de ton sein
A tracé tendrement
La ligne de ma chance
Dans le creux de ma main.
Sanguine
joli fruit

Soleil de nuit.

e.e.cummings : pity this busy monster, mankind

pity this busy monster, mankind,

not. Progress is a comfortable disease:
your victim (death and life safely beyond)

plays with the bigness of his littleness
- electrons deify one razorblade
into a mountainrange; lenses extend

unwish through curving wherewhen till unwish
returns on its unself.
A world of made

is not a world of born - pity poor flesh
and trees, poor stars and stones, but never this

fine specimen of hypermagical
ultraomnipotence. We doctors know

a hopeless case if - listen: there's a hell
of a good universe next door; let's go

26 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Naşteri
* 1711: David Hume, filosof (d. 1776)
* 1798: Ferdinand Victor Eugene Delacroix, pictor francez (d. 1863)
* 1841: Wilhelm Scherer, critic şi filolog austiac (d. 1886)
* 1889: Ludwig Wittgenstein, filosof englez de origine austriacă (d. 1951)
* 1898: Vincente Alexandre, poet spaniol, distins cu Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1977 (d. 1984)
* 1922: Ştefan Augustin Doinaş, poet, membru al Academiei Române, preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor (d. 2002)

Decese
* 1731: Daniel Defoe, scriitor (n.1660)
* 1910: Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi ziarist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1903 (n.1832)
* 1932: Hart Crane, poet american (n. 1899)
* 1938: Edmund Husserl, filosof, considerat părintele fenomenologiei (n. 1859)
* 1963: Vasile Voiculescu, poet, prozator şi dramaturg (n.1884)
* 1969: Morihei Veshiba, cel care în anii 40 a dezvoltat tehnicile şi filosofia AI KIDO, arta marţială japoneză în care forţa spiritului este fundamentală (n. 1883)
* 1984: William Basie, celebru jazzman, cel care "a transformat blues-ul în swing" (n. 1904)

PrefixFolk MM : Pasărea care mă strigă

Ştefan Augustin Doinaş : Instantaneu

Îmi plac fotografiile - la ceasul
când se preschimbă-n tigri: fiecare
îşi ţine-n gură halca ei de timp.

Noi înotăm - în ochii lor: zâmbind,
mai facem gesturi mari şi luminoase
sub cerul înflorit...

Dar dedesubt,
Însângerată, apă fără umbră
ne-a şi vărsat într-o bulboană sumbră.

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Primavara la ...Paris

Nina Cassian : Candori

Robert Desnos: Cântec pentru anotimpul frumos

Nimic nu seamănă mai mult cu inspiraţia
Decât beţia unei dimineţi de primăvară.
Decât dorinţa unei femei.
Să nu mai fii tu, să fii fiecare.
Să-ţi depui piciorul pe pământ cu agilitate.
Să savurezi aerul pe care-l respiri.

În seara aceasta nu cânt ceea ce mi s-ar cuveni să înfrunt
Ci ceea ce ar trebui să apărăm.
Plăcerile vieţii.
Vinul pe care-l bei cu prietenii tăi.
Iubirea.
Focul - iarna.
Râul răcoros - vara.
Carnea şi pâinea fiecărei mese.
Refrenul pe care-l cântăm când umblăm pe drum.
Patul în care dormim.
Somnul, fără deşteptări tresărite, fără angoase a doua zi în zori.

Răgazul.
Libertatea de a schimba cerul.
Simţământul demnităţii şi multe alte lucruri
A căror stăpânire se-ndrăzneşte a fi refuzată omului.

Iubesc şi cânt primăvara înflorită
Iubesc şi cânt vara cu fructele ei.
Iubesc şi cânt bucuria de a trăi.
Iubesc şi cânt primăvara.
Iubesc şi cânt vara, anotimpul în care m-am născut.

Antonia





25 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
* 1719: Este publicată "Robinson Crusoe" a lui Daniel Defoe
* 1792: Este compus actualul imn al Franţei, "La Marseillaise"

Naşteri
* 1899: Vladimir Nabokov, scriitor american de origine rusă.
* 1917: Ella Fitzgerald, cântăreaţă americană de jazz (d. 1996)
* 1940: Al Pacino, actor american
* 1941: Markus Lüpertz, pictor şi sculptor german
* 1941: Bertrand Tavernier, regizor, scenarist şi critic de film francez

Decese
* 1595: Torquato Tasso, poet renascentist italian (n. 1544)
* 1635: Alessandro Tassoni, scriitor italian (n. 1565)
* 1953: Gh. Brătianu, istoric, mort în detenţia comunistă.
* 1958: Iosif Iser, pictor şi grafician român(n. 1881)
* 1980: Jean Paul Sartre, filosof existenţialist, prozator; a refuzat premiul Nobel în 1964.
* 1995: Ginger Rogers, actriţă şi dansatoare americană (n. 1911)

vineri, 24 aprilie 2009

Folclor din Chile: Firtalinda

24 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Naşteri
* 1824: Zsigmond Ács, scriitor şi traducător maghiar (d. 1898)
* 1845: Carl Spitteler, scriitor elveţian, laureat al Premiului Nobel (d. 1924)
* 1846: Marcus Clarke, romancier şi poet australian (d. 1881)
* 1886: Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător (d. 1958)
* 1904: Wilhelm de Kooning, pictor american de origine olandeză (d. 1997)
* 1911: Eugen Jebeleanu, poet (d. 1991)
* 1917: Emma Beniuc, traducătoare, soţia poetului Mihai Beniuc
* 1934: Shirley MacLaine, actriţă americană
* 1942: Barbra Streisand, actiţă, cântăreaţă americană

Decese
* 1731: Daniel Defoe, scriitor englez (n. 1660)
* 1953: Gheorghe I. Brătianu, istoric, om politic român (n. 1898)
* 1980: Alejo Carpentier, scriitor cubanez (n. 1904)
* 1996: Mircea Ciobanu, poet şi prozator (n. 1940)
* 2008: Cezar Ivănescu, poet român (n. 1941)
* 2008: Marcel Chirnoagă, grafician român (n. 1930)

joi, 23 aprilie 2009

La mulţi ani celor ce işi sărbătoresc azi ziua onomastică !

William Shakespeare: Sonetul 31

Tot plinul vieţii mele l-am răsădit în tine:
În inima-ţi palpită întreg trecutul meu;
Acolo se răsfaţă iubirea-mi şi, senine,
Iubirile de-altădată, de taină, curcubeu.
O, ce adânci suspinuri, ce lacrime cu mir:
Durerea pentru ele mi-a stors din suflet dorul;
Acum acele chipuri în tine se desfir,
Iar dragostea de ele acolo-şi află zorul.
Cuprinzi precum o raclă iubirile acele
Cu ale lor trofee salvate din abis,
Cu tot ce-au luat din mine, sunt ţie azi fidele:
Ce-am risipit prin vreme, în tine am închis.
Acum le ştiu în firea-ţi: iubitele minuni
Şi cum trăieşti prin ele, în tine mă aduni!

Sfântul Gheorghe (reprezentat in pictura)

Uccello





Bréviaire de Martin d'Aragon, XVe siècle, Bibliothèque nationale de France, Paris

23 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
* 1597: „Văduvele vesele din Windsor", piesa lui Shakespeare, este jucată pentru prima dată, în prezenţa reginei Elizabeth I a Angliei.
* 2005: Premiera spectacolului „Don Quijote", în concepţia regizorală a lui Dan Puric şi interpretarea companiei de Teatru „Passe–partout Dan Puric".

Naşteri
* 1564: William Shakespeare, poet, dramaturg englez (dată incertă) (d. 1616)
* 1775: Joseph Mallord William Turner, pictor britanic (d. 1851)
* 1858: Ruggiero Leoncavallo, compozitor italian (d. 1919)
* 1894: Gib Mihăescu, scriitor român (d. 1935)
* 1902: Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)
* 1918: Maurice Druon, scriitor francez (d. 2009)
* 1921: Edmond Deda, compozitor român
* 1922: Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, istoric al artelor şi eseist român
* 1928: Shirley Temple Black, actriţă şi diplomat
* 1939: Călin Ghibu, operator român, personalitate de marcă a artei imaginii

Decese
* 1616: William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564)
* 1616: Miguel de Cervantes Saavedra, scriitor spaniol (n. 1547)
* 1977: Nagy Istvan, prozator, dramaturg şi publicist român de naţionalitate maghiară (n. 1904)
* 1979: Maurice Clavel, dramaturg şi ziarist francez (n. 1920)
* 1986: Otto Preminger, regizor de origine austriacă (n. 1906)

miercuri, 22 aprilie 2009

Invitaţie la lectură

Fantin-Latour

Eugen ISTODOR: Literatura română. pentru firme

Răscoala de Liviu Rebreanu
(Articol preluat din revista DILEMA VECHE, Anul VI, nr.270 - 16 aprilie 2009)

Se termină: bine, cum a început, într-un compartiment de tren, dar cu răscoală întîmplată. Rău: Miron şi Nadine au murit. Răscoala în trei cuvinte: în Răscoala se cere pămînt, se violează femei, se trag concluzii. Povestea: sînt personaje pentru fiecare părere. Iar personajele acestea sînt în prima scenă a romanului. Aflate în compartimentul trenului spre Bucureşti, arendaşul, boierul cel nou, funcţionarul de la Interne discută despre ţăran ca fiind ori un leneş, ori un om care munceşte ca ceilalţi să huzurească. Cert este că problema ţărănească devine o obsesie a începutului de roman, iar vorba se rostogoleşte spre faptă. Grigore Iuga, nereuşind să-şi încheie socotelile la Bucureşti, se întoarce la moşie, însoţit de Titu Herdelea, ziarist în curs de devenire. Titu umblă prin sat şi descoperă viaţa ţăranului şi părerea moşierului. „Fapte mărunte fac să crească spiritul de revoltă printre ţărani.
Arendaşul Cozma Buruiană inventează un furt şi, la ordinele boierului Miron Iuga, jandarmii îi bat pe ţărani. Nadina vrea să-şi vîndă moşia, ţăranii vor s-o cumpere, dar Miron Iuga le face concurenţă, în preajma sărbătorilor de iarnă, oamenii n-au lemne să-şi încălzească locuinţa şi nici mălai pentru mămăligă. Indignarea ţăranilor sporeşte: automobilul Nadiei calcă cocoşul babei Ioana; şoferul îl trage de urechi pe copilul lui Pavel Tunsu, lui Ignat Cercel i se ia purcelul din ogradă fiindcă n-a plătit birul, Aristide, fiul arendaşului Platamonu, o siluieşte pe fata lui Chirilă Păun. Nemulţumirea celor mulţi o exprimă mai întîi învăţătorul Dragoş, arestat din porunca lui Miron Iuga. În sat se zvoneşte că nişte călăreţi pe cai albi aduc porunca lui vodă de a se împărţi pămînturile celor ce muncesc. Scînteia răscoalei se aprinde brusc.
Ţăranii înarmaţi rudimentar cu coase, topoare aprind conacele, sparg hambare. Primul ucis este Miron Iuga, boierul autoritar şi inflexibil, linşat de mulţimea dezlănţuită: Nadina, nora lui, este violată şi sugrumată. Aristide Platamonu este pedepsit chiar de către tatăl fetei care fusese necinstită. Plutonierul Boiangiu este bătut de Serafim Mogoş, Trifon Guju şi alţii, colonelul Ştefănescu este numai izgonit din sat. Ţăranii incendiază conacele, taie firele de telegraf, îşi dispută între ei jafurile. Ultimele două capitole ale romanului descriu represiunea răscoalei. În fruntea unui batalion de război se află maiorul Tănăsescu şi prefectul Baloleanu. Ţăranii sînt conduşi de Petre Petre, venit din armată. Trifon Guju şi Toader Strâmbu sînt executaţi pentru Miron Iuga şi pentru Nadina; Luca Talabă, Lupu Chiriţoiu şi Ignat Cercel sînt bătuţi; Niculina, fiica preotului Nicodim, este lovită cu cravaşa chiar de către maiorul Tănăsescu, pentru că îndrăznise să ridice cadavrul tatălui ei ucis de către un glonte rătăcit.“

Şmecheria textului: prezentarea în paralel a ţăranului şi a celor cu pămînt.

SMS, head-uri de bloguri şi scroll-uri de televiziuni: „Rabzi, rabzi şi oftezi pînă nu mai poţi ş-apoi...“, „Din iarna asta nu-i chip să ieşim. Ori murim, ori...“ sau „Apoi pînă n-om pune mîna pe topoare nici noi n-om...“, „cu feţele roşii, cu ochii înflăcăraţi“, „alte urlete mai năvalnice“, „fără cunoştinţă... rămase în picioare în mijlocul ţăranilor care, îndesîndu-se să-l lovească, parcă-l sprijineau să nu cadă“.

Business: refacerea la Flămînzi a unui parc tematic Răscoala din 1907. Rezolvarea problemei ţărăneşti în favoarea ţăranului, transformarea extravilanului în intravilan.

Mişto: „Răsăritul“, „Pămînturile“, „Flămînzii“, „Luminile“, „Friguri“, „Vestitorii“, „Scînteia“, „Flăcări“, „Focul“, „Sîngele“, „Petre Petre“, „Apusul“.

Primăvara în vacanţă



Vasile Şeicaru: Oraşul cu tei


(fragmente dintr-un articol care poate fi citit în întregime pe site-ul oficial al lui Vasile Şeicaru):

"Oraşul cu tei nu e nici cel mai frumos, nici măcar cel mai interesant. Pentru mine doar, el e plin de un romantism aparte, şi...ciudat, îl iubesc din ce in ce mai mult! Dar asta e o chestiune personală, şi nu vreau să-ţi iau din timp. Oraşul cu tei are acea parte asumată de taină în sufletul meu, taină care nu s-a lăsat devoalată până la capăt nici până azi. Oricât încerc să mai înţeleg, să mai descifrez, mi se arată acelaşi peisaj pe care-l ştiu pe de rost, însă ciudat, misterul continuă. E ca şi atunci când priveşti marea, sau pădurea. Poţi s-o faci ore în şir fără să te plictiseşti, din contră să observi lucruri, şi să ai sentimente noi! Ce mai, oraşul ăsta parcă mi-a arătat odată cu degetul ce e frumos, sublim, ce ar putea fi de neînţeles spre a-nţelege, de nepătruns spre a pătrunde, de neacceptat spre a putea accepta, de nevăzut spre-a putea vedea. Nu, nu te lua întru totul după mine, că s-ar putea nici să nu fie aşa... totul e doar în mintea mea. Dar vezi că amintirile vin ca apa de din munte, ca norii de din deal. Nu le poţi opri chiar de-ai vrea, chiar de-ai veni în calea lor cu un....opritor! Starea de nelinişte care mă stăpâneşte uneori e mai aproape de trup decât de inimă, dar cum inima e spirit, mintea e spirit, şi fac până la urmă un întreg cu trupul ăsta atât de băgat în seamă, pe care îl tot cari după tine în scurta, sau în plictisitor de lunga ta viaţă până la marea contopire, toate astea mă fac să cred că în general mi-s cam obosit(...)
Odată, destul de recent, stând pe ‘banca cea veche’, în Oraşul cu tei, mi s-a aşezat pe mână un fluture! A venit atât de târziu că am rămas mirat cât de curajos a fost că s-a avântat! Ar fi putut să se rătăcească, şi fluturilor le stă mai bine să se aşeze pe mâinile oamenilor dimineaţa, când e soare şi când natura e veselă. Dar el nu... a stat preţ de câteva clipite, apoi a luat-o spre apus. L-am urmărit cu privirea cât am putut, apoi ochii mi-au obosit şi poate ca şi din cauza asta s-au umezit puţin. Ar trebui să port ochelari dar nu prea mă încumet s-o fac. Nu e bine deloc, mai cu seamă că se întâmplă să nu mai rezist ca altădată, când priveam cu ochii mari minute-ntregi, poate ore, acelaşi lucru dacă-mi placea... ce mai, ar trebui sa port ochelari.
Foarte curând voi revedea Oraşul cu tei, că mă trage aţa! Multe s-au schimbat în grădina mare a oraşului, unde mergeam la două, trei zile, fie să mă plimb, fie să fac antrenament cu baieţii când eram student la sport, fie mai târziu să cânt la vreun spectacol organizat acolo de gălăţeni! (...)Dunărea a dus la vale atâtea vise îndrăzneţe neîmplinite, altele neterminate, clipele de fericire neasemuită, nopţile de iubire pătimaşă şi de lacrimi, copilaria mea şi tinereţea mea şi-a ei, atât de intens şi luminos trăită!
Oraşul cu tei, ca un scâncet de copil, ca un bocet de înmormântare, ca o îmbrăţişare, ca o osândă şi ca un semn de reîntoarcere!"
_______________________________________________________

Vasile Şeicaru: În oraşul cu floare de tei

22 aprilie in viaţa literară de-a lungul vremii...

1850: S-a născut poeta Veronica Micle.
1866: Decret domnesc pentru fondarea Societăţii Literare Române, embrionul Academiei.
1897: Moare Ion Ghica, autorul "Scrisorilor către Vasile Alecsandri".
1986: A încetat din viaţă Mircea Eliade, istoric al religiilor, prozator.
_________________________________________________________________
În mansarda lui Mircea Eliade era o lozincă: "Inutil! Nu împrumut nicio carte!"
Nu e rea lozica...

marți, 21 aprilie 2009

Primăvara la munte, în vacanţa de Paşti

Gazdele mele, Antonia şi Teodor :)











18 - 21 aprilie de-a lungul vremii...

18 aprilie
53: S-a născut Marcus Ulpius Traianus, cel mai bun dintre împăraţii Romei.

19 aprilie
1824: Moare la Missolonghi (Grecia) poetul englez Goerge Gordon Byron.
1848: S-a născut prozatorul Calistrat Hogaş. A scris "Pe drumuri de munte".
1929: S-a născut Ileana Vrancea, critic literar pro-lovinescian.

20 aprilie
1611: Premiera piesei "Macbeth" de W.Shakespeare la teatrul londonez "The Globe".
1967: Dublă premieră: la teatrul "Comedia" piesa "Opinia publică" de Aurel Baranga şi la "Nottara" piesa "Petru Rareş" de Horia Lovinescu.

21 aprilie
1699: A murit Jean Racine, dramaturg francez. A scris "Fedra", "Ifigenia", "Britannicus".
1882: A murit Vasile Conta, filosof.
1910: A murit scriitorul american Mark Twain, pseudonimul lui Samuel Clemens.

Robert Plant & Alison Krauss: 4 premii Grammy în 2009 !

Duetul veteranului Robert Plant, solistul de la Led Zeppelin cu solista americană Alison Krauss este marele câştigător al ediţiei din 2009 al premiilor Grammy.
Cei doi, piesa "Please read the letter" şi albumul de pe care a fost extrasă, "Raising Sand", au luat patru premii Grammy: cel mai bun single, cel mai bun duet pop, cel mai bun duet country şi cel mai bun album folk.


Please Read the Letter

Caught out running
With just a little too much to hide
Maybe baby
Everything's gonna work out fine
Please read the letter
I pinned it to your door
It's crazy how it all turned out
We needed so much more

Too late, too late
A fool could read the signs
Maybe baby
You'd better check between the lines
Please read the letter, I
Wrote it in my sleep
With help and consultation from
The angels of the deep

Once I stood beside a well of many words
My house was full of rings and
Charms and pretty birds
Please understand me, my
Walls come falling down
There's nothing here that's left for you
But check with lost and found

Please read the letter that I wrote
Please read the letter that I wrote

One more song just before we go
Remember baby
All the things
We used to know
Please read my letter
And promise you'll keep
The secrets and the memories and
Cherish in the deep

Ah...

Please read the letter that I wrote
Please read the letter that I wrote

vineri, 17 aprilie 2009

My favourite songs with Enya

1. My, My, Time Flies!
2. Marble Halls
3. Amarantine
4. Book of Days
5. Long, Long Journey
6. Ebudae
7. Flora's Secret
8. Lazy Days
9. May It Be
10. It's in the Rain
11. Oiche Chuin
12. One by One
13. Only Time
14. Tempus Vernum

Cântec despre nimic (Delia Mihai)

17 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1924: A luat fiinţă studioul Metro–Goldwyn–Mayer

Naşteri
1885: Karen Blixen, romancieră daneză (d. 1962)
1895: Ion Vinea, poet, prozator şi traducător (d. 1964)
1897: Thornton Wilder, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer pe anul 1926 (d. 1975)
1916: Magda Isanos, poetă (d. 1944)

Decese
1647: Grigore Ureche, cronicar moldovean (n. 1590)
1790: Benjamin Franklin, scriitor, politician american (n. 1706)
1896: Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866)
1945: Ion Pillat, poet şi eseist (n. 1891)
1964: George Vraca, actor (n. 1896)
1985: Dumitru Ion Suchianu, eseist şi traducător, critic de film (n. 1895)

joi, 16 aprilie 2009

QUEEN cu inegalabilul Freddie Mercury...

16 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1869: Apare, la Bucureşti, revista „Traian", editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Naşteri
1844: Anatole France, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1924)
1889: Charlie Chaplin, actor, regizor şi producător de film (d. 1977)
1896: Tristan Tzara, scriitor român, unul dintre iniţiatorii dadaismului (d. 1963)
1936: Gheorghe Grigurcu, poet şi critic literar român

Decese
1828: Francisco de Goya, pictor, gravor şi desenator spaniol (n. 1746)
1859: Alexis de Tocqueville, istoric francez (n. 1805)
1896: Traian Demetrescu, Tradem, precursor al simbolismului.
1935: Panait Istrati, scriitor român de limbă franceză (n. 1884)
1997: Petru Creţia, poet, eseist şi traducător român (n. 1927)
1997: Yasunari Kawabata, scriitor japonez, laureat al Premiului Nobel (n. 1899)

Vorba scriitorului: "Un adevăr îndeobşte admis chiar spune că e nesănătos să meditezi şi că adevărata înţelepciune este de a nu te gândi la nimic." (Anatole France)

miercuri, 15 aprilie 2009

Un Paşte fericit tuturor!

15 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

Evenimente
1755: Poetul, jurnalistul şi lexicograful britanic Samuel Johnson a publicat "Dicţionarul limbii engleze"
1918: Bojdeuca din Iaşi a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România
1947: Înfiinţarea Filarmonicii "Banatul" din Timişoara
1949: Înfiinţarea Filarmonicii "Gheorghe Dima" din Braşov
1949: Are loc premiera dramei "Bălcescu" de Camil Petrescu
1998: Lansarea oficială a canalului HBO, în Bucureşti

Naşteri
1452: Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect italian renascentist (d. 1519)
1797: Louis Adoplphe Thiers, istoric, politician şi jurnalist francez (d. 1877)
1858: Émile Durkheim, sociolog francez (d. 1917)
1873: Henry James, scriitor american (d. 1916)
1938: Claudia Cardinale, actriţă italiană

Decese
1924: Eduard Caudella, compozitor român (n. 1841)
1938: Cesar Vallejo, poet peruan (n. 1892)
1942: Robert Musil, romancier austriac (n. 1880)
1980: Jean-Paul Sartre, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (refuzat) (n. 1905)
1986: Jean Genet, dramaturg francez (n. 1910)
1990: Greta Garbo, actriţă suedeză (n. 1905)

marți, 14 aprilie 2009

Pink Floyd : Coming Back To Life (1994)

"La mulţi ani!" poetei Daniela Crăsnaru

Daniela Crăsnaru: Scrisoare

Mai ţii minte ceva din tulburatul april?
Mai ştii alfabetul acelor frenetice zile?
Turnu-n flăcări de unde săream amândoi,
Iţi mai joacă şi-acum în pupile?
Ţii minte? sângele tău se vindea bucuros
Pe-o monedă de aer, pe-o frunză, pe-o părere...
Ca să poţi auzi, în mijlocul codrului
Pe cerul scorburii dulci, cum toarce îngerul miere?
Numele meu, mai schimbă el echilibrul luminii?
Iţi lunecă-n sânge, corabie cu mirodenii din cer?
Te mai temi cum să nu mă striveasca amurgul
Sub o-nroşită petală, petală de fier...
Mai ţii minte ceva din tulburatul april
Mai ştii alfabetul acelor frenetice zile?
Câte clipe, câţi ani, şi vremea... şi vremea...
Mai ţii minte ceva din tulburatul april?
Mai ţii minte...?

Nicu Alifantis: Scrisoare

14 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

În 14 aprilie 1884 apare la Sibiu revista "Tribuna", editată de Ioan Slavici, după ce "Timpul" îşi încetase apariţia.

S-au născut într-o zi de 14 aprilie:
1879: P.Mihăescu (Sărmanul Klopstock), prozator care evocă mahalaua bucureşteană.
1924: George Munteanu, critic şi istoric literar român (d. 2001)
1925: Rod Steiger, actor american (d. 2002)
1929: Octav Pancu-Iaşi, scriitor, publicist şi scenarist român (d. 1975)
1935: Erich von Däniken, scriitor elveţian
1943: Rodica Mandache, actriţă româncă
1950: Daniela Crăsnaru, poetă româncă

Au murit într-o zi de 14 aprilie:
1759: Georg Friedrich Händel, compozitor, organist şi violonist german (n. 1685)
1930: Vladimir Vladimirovici Maiakovski, poet şi dramaturg rus (n. 1893)
1986: Simone de Beauvoir, scriitoare franceză (n. 1908)

Vorba scriitorului: "Soarele pentru toţi românii la Bucureşti răsare" (I.Slavici, pe frontispiciul revistei "Tribuna" din Sibiu)

luni, 13 aprilie 2009

PrefixFolk MM : Pasărea care mă strigă

Pasărea care mă strigă
Zboară spre lacuri sărate…
Nimeni nu merge-n pustiuri,
Nimeni nu vrea să-i arate…

Pasărea care mă strigă
Zboară spre lacuri sărate…
Nimeni nu merge-n pustiuri,
Nimeni nu vrea să-i arate…

Refren x2
Sunt singur şi mi-e frig,
Zadarnic încerc să te strig…
Plânge o pasăre-n noapte…
Tu eşti atâta de departe…

Văzduh bătut de corb,
Plânge o pasăre-n noapte,
Dar strigătu-i vânăt şi orb
Soarele-n zori ne desparte

Văzduh bătut de corb,
Plânge o pasăre-n noapte,
Dar strigătu-i vânăt şi orb
Soarele-n zori ne desparte

Refren x2
Sunt singur şi mi-e frig,
Zadarnic încerc să te strig…
Plânge o pasăre-n noapte…
Tu eşti atâta de departe…

Pasărea care mă strigă…

Imi poate spune cineva din ce poet/poezie sunt aceste versuri?

“Soleil des jours heureux qui passent
L’absence est descendue en moi comme un hiver.”


Eu nu stiu, le-am primit pe o vedere acum o viata si nu am stiut, nu stiu nici acum cine le-a scris.

Nina Cassian : Candori

« E la fel ca atunci. Ca la optsprezece.
Aceeaşi apă, aceeaşi lăcomie de trandafir,
aceeaşi aplecare a trupului
şi spaima de sărut, şi a te trezi din somn e-o fericire
şi sâmbăta şi târgul Moşilor,
toate aceleaşi. »

- Atunci, ce s-a schimbat ? întreabă domnul învăţător.

« Nu ştiu. N-am învăţat lecţia.
N-am învaţat nici o lecţie.
Am lipsit de la lecţie.
N-am putut să vin la şcoală
pentru că am fost sănătoasă. »

- Atunci, am să te las repetentă, spune domnul învaţător.

« Aşa şi trebuie. O să mai încerc.
O să mă străduiesc. Poate că-mbătrânesc
pân’ la semestrul urmator »

Salvatore Adamo - Dolce Paola - Bruges 11/04/2009


De multe ori am fost întrebată dacă Salvatore Adamo mai trăieşte, dat fiind că el a fost în culmea gloriei în anii '60... Ei bine, da, din fericire pentru mine, trăieşte, visează, compune, cântă şi susţine concerte în timpul cărora nu face play-back ! E născut pe 1 noiembrie 1943 aşa că nu are totuşi decât 66 de ani. E drept că se mai şi moare la vârsta asta, tatăl meu a murit la 66 de ani, dar se moare la orice vârstă, se moare pentru că asta ne este scris în codul genetic încă de la naştere. Toţi vom muri mai devreme sau mai târziu, important este să trăim frumos şi, pe cât posibil, să şi îmbătrânim frumos. Aşa cum ne dă ADAMO un exemplu la care merită să medităm o clipă...

Dor de ducă...




Ducu Bertzi : Dans (versuri de Nicolae Labiş)

Toamna îmi îneacă sufletul în fum...
Toamna-mi poartă-n suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei îl dansăm acum,
Tragică beţie, moale legănare...

Sîngeră vioara neagră-ntre oglinzi.
Gîndurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fără nici o şoaptă. Numai să-mi întinzi
Braţele de aer ale clipei duse.

Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri.
Cită deznădejde paşii noştri mînă !
Ca un vînt ce smulge frunza din păduri,
Ca un vînt ce-nvîrte uşa din ţîţînă...

Mîine dimineaţă o să fim străini,
Vei privi tăcută mîine dimineaţă
Cum prin descărnate tufe, în grădini,
Se rotesc fuioare veştede de ceaţă...

Şi-ai să stai tăcută cum am stat şi eu,
Cînd mi-am plîns iubirea destrămată-n toamnă,
Şi-ai să-asculţi cum cornul vîntului mereu
Nourii pe ceruri către zări îndeamnă.

Pe cînd eu voi trece sub castani roşcaţi,
Cu-mpietrite buze, palid, pe cărare,
Şi-or să mi se stingă paşii cadenţaţi —
în nisip, scrîşnită, laşă remuşcare...

Vali Sterian : Ruga

Emilian Onciu : Doina lui Lucaci

„Când va fi sfârşitul Lumii?"

„Altă dată a întâlnit bătrânul în pădure un pustnic sfânt şi l-a întrebat:
– Spune-mi, părinte, când va fi sfârşitul Lumii?
Iar cuviosul sihastru, suspinând, i-a răspuns:
– Ştii când va fi sfârşitul Lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin! Adică atunci când va lipsi dragostea dintre oameni!“

(Viaţa părintelui Cleopa)

Gary Ryan: Asturias (Isaac Albeniz)

13 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

1742: Spectacol la Londra cu opera "Messia" de Haendel, în care compozitorul a cântat la orgă.

1866: Prin hotărârea locotenenţei domneşti se înfiinţează Societatea Literară Română ce devine Societatea Academică Română.

S-au născut într-o zi de 13 aprilie:
1769: Thomas Lawrence, pictor englez (d. 1830)
1885: Georg Lukács, filosof, scriitor şi critic literar de origine maghiară (d. 1971)
1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă român (d. 1940)
1906: Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989)
1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător şi om politic român
1935: C. D. Zeletin, eseist şi traducător român
1936: Nicolae Velea, prozator român (d. 1987)
1938: Cătălina Buzoianu, regizoare româncă
1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel
1956: Ioan T. Morar, ziarist şi poet român

Au murit într-o zi de 13 aprilie:
1695: Jean de la Fontaine, autor francez (n. 1621)
1794: Nicolas Chamfort, scriitor francez (n. 1741)
1937: Ilia Ilf, scriitor rus (n. 1897)
1974: Iosif Moruţan, scriitor român (n. 1917)
1993: Francisc Munteanu, scriitor, regizor român (n. 1924)
2000: Giorgio Bassani, scriitor italian (n. 1916)

Nox Arcana : The Voyage

Imagini de Gustave Doré

duminică, 12 aprilie 2009

Spring Rose

ROMÂNIA, o ţară tristă...

Am promis că voi scrie lucrurile bune despre România, ca răspuns la cele negative enumerate de Motanes într-un post recent. Până îmi voi regăsi optimismul pentru a scrie despre acele lucruri minunate care mă fac pe mine fericită că trăiesc în această "ţară tristă, plină de umor" deocamdată mă mulţumesc să vă invit să ascultaţi unul din cele mai impresionante cântece scrise şi cântate cu durere despre ţara noastră de Adrian Daminescu...


Adrian Păunescu : Nebun de alb



Acum sunt mai pustiu ca totdeauna,
De când mă simt tot mai bogat de tine,
Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna,
Acum mi-e cel mai rău şi cel mai bine

M-aş jelui în fel de fel de jalbe
În care nici n-aş spune cum te cheamă,
Pătrate negre şi pătrate albe
Îmi covârşesc grădina şi mi-e teamă

Şi uite, n-are cine să ne-ajute,
Abia-şi mai ţine lumea ale sale
Şi-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri caută o cale

Prin gări descreierate - accidente,
Marfare triste vin în miezul verii,
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente,
Ca să te-apropii şi ca să te sperii

Jur-imprejur privelişti aberante,
Copii fragili ducând părinţii-n spate,
Bătrâni cu sănii gri de os pe pante
Şi albatroşi venind spre zări uscate.

Mi-e dor de tine şi îţi caut chipul
În fiecare margine a firii,
În podul palmei, dacă iau nisipul,
Simt un inel jucându-se de-a mirii.

Te-aud în bătălii din vreme-n vreme,
Ostaşii gărzii tale ţi se-nchină,
Iubita mea cu foarte mari probleme,
Cu chip slavon şi nume de regină.

Fiorul rece prin spinare-mi trece
Când mi-amintesc cu gene-nlăcrimate
Că tu, de la etajul treisprezece,
Voiai să te arunci să scapi de toate.

Dar tu-nţelegi, de fapt, că nu se cade
Să-ţi pui în cumpănă întreaga viaţă,
Că nu-s în joc abstractele rocade
Ci sângele ce fierbe sau îngheaţă.

Neputincioasă, tristă şi frigidă
Aşa ai fost şi apăreai senină,
Dar cel care-a ştiut să te deschidă
Nu-i fericit, ci îmbătat de vină.

De te lucram sarguincios cu dalta,
De te făceam din carnea mea, iubito,
Nu deveneai, cum astăzi eşti, o alta,
Pe care la caldură am trezit-o.

Lăsând ambiţiile de o parte
Ne aruncăm în marea nemiloasă
Şi-mpreunaţi, ca filele-ntr-o carte,
Ne facem din sudoare, sfântă casă.

Pe urmă vin ceilalţi să ne-o distrugă
Şi ochii tăi mă caută întruna
Şi eu înalţ nefericita rugă
Purtând pe tample soarele şi luna.

Şi te iubesc cu milă şi cu groază,
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie,
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veşnicie.

Taxi : Te văd în toate femeile

Emil Cioran : câteva citate...

Azi câteva citate din Emil Cioran:
* "Nu, nu sunt fericit şi probabil că n-am să fiu niciodată. Ăsta-i adevărul! Există şi oameni inapţi să guste fericirea. Pentru ei această fericire nu-i decât un cuvânt rece, înscris în dicţionar la litera cuvenită. Incontestabil că eu fac parte din această categorie."
* "Iubesc poeţii, fiindcă nu ajung şi nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înţelege. Înveţi prin ei să nu mai ai ce pierde."
* "Imposibilitatea de a mai fi pesimist după ce ai gustat toată suferinţa."
* "Când ai prea multă muzică în tine, spaţiul cântă."
* "O gândire este cu atât mai vie, cu cât îşi încoronează mai mult efortul în irezolvabile."
* "Viaţa nu este decât o absurditate ...legală. Permisă. Acceptată."
(Emil Cioran: "Lacrimi şi sfinţi")

Ana Blandiana : Acasă

12 aprilie în viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au născut in 12 aprilie:
1885: Robert Delaunay, pictor francez (d. 1941)
1890: V. Ciocâlteu, scrie o lirică având ecouri din Aeghezi şi Minulescu.
1899: Tudor Teodorescu Branişte, scriitor şi ziarist român, autorul romanelor "Prinţul", "Primăvara apele vin mari" (d. 1969).
1904: Mihail Steriade, poet şi publicist român (d. 1994)
1930: Helmut Arz, pictor şi grafician român, stabilit în Germania.
1933: Montserrat Caballé, cântăreaţă spaniolă de operă.
1940: Mircea Martin, scriitor român
1949: Florin Zamfirescu, actor român de teatru şi film

Au murit in 12 aprilie:
65: Lucius Annaeus Seneca, filosof roman
1938: Feodor Şaliapin, bas rus (n. 1873)
1975: Josephine Baker, cântăreaţă şi dansatoare americană (n. 1906)
2002: Platon Pardău, prozator şi poet român (n. 1934)

sâmbătă, 11 aprilie 2009

ANTICHRISIS : The Farewell

Poem octombrăratec (LucasFolk)

Postarea autorului o găsiţi aici: Foaia virtuală a folkului românesc

"Din frunze ce se-nchid în amănunte
De prin păduri ce-şi stivuiesc tăcerea
O vietate dintr-un vârf de munte
Începe-n lume-a şti ce e durerea…
Departe de tumultul casei unde
Mijise ochi şi-şi începuse rostul
Domesticit nicicând n-a fost să fie
Deşi în lume rătăcea ca prostul…
Trecând peste iluzia de-o clipă
Tribut plătit încrâncenării sale
A retrăit un anotimp cu zâne
În burguri falnice, medievale…
Un soi de anamneză nelăsată
În voia sorţii de mulţimea caldă
Îi face pe-amândoi să mai revadă
Un vultur, ce-n lumină blând se scaldă…
Un negrăbit urcuş al luminării
Îşi face loc, tot mai adânc, sub pleoape
Spre peştera tăcerii şi-a durerii
Ce e, mereu, cu câte-un pas aproape…
Iar drumul, din triunghi către spirală
Îşi cere propriul drept către răbdare
E toamnă, bucuraţi-vă prieteni,
Vine o iarnă pentru toţi, cu Soare!…"

11 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au născut in 11 aprilie:
1854: Ioan S. Neniţescu. A scris poezia "Pui de lei".
1858: Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, membru al Academiei Române (d. 1918)
1891: Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (d. 1953)
1898: Mircea Ştefănescu, dramaturg român (d.1982)
1942: Virgil Mazilescu, poet român (d. 1984)
1954: Teo Peter, basistul trupei „Compact" (d. 2004)

Au murit in 11 aprilie:
1907: Simion Florea Marian, folclorist şi etnograf român (n.1847)
1944: Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg român (n. 1881)
1977: Jaques Prévert, poet francez (n. 1900)

vineri, 10 aprilie 2009

A venit primăvara ! cea adevărată!

Hunedoara, în această după-amiază...












Emily Dickinson : Hope is the thing with feathers

Hope is the thing with feathers
That perches in the soul,
And sings the tune without the words,
And never stops at all,

And sweetest in the gale is heard;
And sore must be the storm
That could abash the little bird
That kept so many warm.

I’ve heard it in the chilliest land
And on the strangest sea;
Yet, never, in extremity,
It asked a crumb of me.

René Char : Totul împreună

Seceră care stărui pe cerul dezbinat
În ciuda zilei şi a freneziei noastre;
Lună călcând uşoară peste noi în mersul tău alături
De inimile care ne-au rămas în noapte;
Voi, legături pe care nimic nu le-ntrerupe
Sub greaua apăsare a călcâiului activ
Prin îngheţatele amiezi.

Ai şi sosit, amurg primăvăratic!
Noi eram numai treji, şi n-am acţionat.

(în româneşte de Gellu Naum)

Nicu Alifantis : Nu te deranja (albumul "Voiaj", 1995)

10 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au născut in 10 aprilie:
1847: Joseph Pulitzer, jurnalist american, fondatorul premiului literar omonim (d. 1911).
1914: Maria Banuş, poetă, eseistă româncă (d. 1999)
1922: Florin Comişel, compozitor, dirijor, folclorist român (d. 1985)
1939: Doina Levinţa, scenografă, pictoriţă de costume, creatoare de modă româncă
1951: Mircea Scarlat, critic literar român

Au murit in 10 aprilie:
1931: Khalil Gibran, scriitor libanez, cel mai important poet arab modern.

joi, 9 aprilie 2009

Mike Oldfield : Serpent Dream

Emil Cioran : câteva citate...

"Nu, nu sunt fericit şi probabil că n-am să fiu niciodată. Ăsta-i adevărul! Există şi oameni inapţi să guste fericirea. Pentru ei această fericire nu-i decât un cuvânt rece, înscris în dicţionar la litera cuvenită. Incontestabil că eu fac parte din această categorie."

"Iubesc poeţii, fiindcă nu ajung şi nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înţelege. Înveţi prin ei să nu mai ai ce pierde."

"Imposibilitatea de a mai fi pesimist după ce ai gustat toată suferinţa."

"Când ai prea multă muzică în tine, spaţiul cântă."

"O gândire este cu atât mai vie, cu cât îşi încoronează mai mult efortul în irezolvabile."

"Viaţa nu este decât o absurditate ...legală. Permisă. Acceptată."

(Emil Cioran: "Lacrimi şi sfinţi")

John Keats : Trust

9 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au născut in 9 aprilie:
1821: Charles Baudelaire, poet francez (d. 1867)
1894: Camil Petrescu, scriitor român (d. 1957)
1908: Victor Vasarely, pictor de origine maghiară (d. 1997)
1924: Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film român (d. 1993)
1933: Jean-Paul Belmondo, actor francez

Au murit in 9 aprilie:
1553: François Rabelais, scriitor renascentist francez (n. 1494)
1626: Francis Bacon, filosof, eseist englez (n. 1561)
1959: Frank Lloyd Wright, arhitect american (n. 1867)
1961: Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător român (n. 1888)

Vorba scriitorului: "Dacă femeia grasă este câteodată un încântător capriciu, femeia slabă este o fântână de voluptăţi tenebroase" (Charles Baudelaire).
______________________________________________________________

Ana Blandiana : Întâlnire

miercuri, 8 aprilie 2009

8 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

8 aprilie 1829: Ion Heliade Rădulescu scoate la Bucureşti ziarul "Curierul românesc".

S-au născut in 8 aprilie:
1431: François Villon, poet francez (d. 1463)
1859: Edmund Husserl, filosof (d. 1938)
1898: Alexandru Claudian, poet şi sociolog al literaturii (d. 1962)
1911: Emil Cioran, scriitor şi filosof român, stabilit în Franţa (1995)
1917: Florentin Delmar, compozitor, pianist şi dirijor român (d. 1983)
1927: George Grigoriu, compozitor român (d. 1999)
1929: Jacques Brel, cântăreţ şi actor belgian (d. 1978)

Au murit in 8 aprilie:
1848: Gaetano Donizetti, compozitor italian (n. 1797)
1885: Moare C.A.Rosetti, poet, traducător; a editat ziarele "Pruncul român" şi "Românul".
1950: Vaslav Nijinsky, balerin rus (n. 1890)
1973: Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor şi ceramist spaniol (n. 1881)
1994: Jean Georgescu, regizor, actor şi scenarist român (n. 1901)

Vorba scriitorului: "Tot omul e dator să facă ceva bun pentru patria sa" (C.A.Rosetti).

marți, 7 aprilie 2009

Azi concert Zoia Alecu !

Concert Zoia Alecu, azi, marţi 7 aprilie 2009, în club 100 Crossroads Calea Moşilor, nr 100.
Telefon rezervări: 0745 250 339 ; 0762 666 568, intrare 15 lei.

Mircea Daneliuc : La mulţi ani!

Mircea Daneliuc este cu siguranţă unul dintre cei mai buni regizori de film pe care îi are România. Pentru mine el este special, odată cu primul film semnat Mircea Daneliuc pe care l-am văzut eu în 1980, "Proba de microfon" am devenit pentru totdeauna un fan al filmelor regizate de el. Fiecare nou film al lui Mircea Daneliuc era o sărbătoare a spiritului liber în acei ani pe care puţini şi-i mai amintesc cât de întunecaţi au fost din punct de vedere al exprimării artistice, întotdeauna cenzurate.
Filmografia regizorului Mircea Daneliuc:
* Cursa - 1975
* Ediţie specială - 1977
* Probă de microfon - 1979
* Vânătoarea de vulpi - 1980
* Croaziera - 1981
* Glissando - 1984 - Marele premiu ACIN 1984
* Iacob - 1988
* A 11-a Poruncă - 1990
* Tusea şi junghiul - 1991
* Patul conjugal - 1992
* Senatorul melcilor - 1994 - Premiu special al juriului UCIN 1994-1995
* Această lehamite - 1994
* Ambasadori, căutăm Patrie - 2003
* Sistemul nervos - 2005
* Legiunea Străină - 2006
* Marilena - 2008

George Ţărnea (1945 - 2003)

Opera tiparită: poezii
* 1. Păsările miresei -Ed. Literatorul Biblioteca Argeş (G.Tomozei) 1972
* 2. Testamentele înţeleptului - Ed.Cartea Românească, Bucureşti 1974
* 3. Starea de iubire -Ed.Facla, Timişoara 1975
* 4. Balade -Ed.Cartea Românească Bucureşti 1976
* 5. Drumul domnului de rouă -Ed.Cartea Românească Bucureşti1977
* 6. Înalta fidelitate -Ed.Scrisul Românesc Craiova1977
* 7. Scrisori de fiecare zi (prefaţă Nicolae Manolescu) -Ed. Scrisul Românesc Craiova
* 8. Baladă pentru vinul tînăr -Ed. Albatros Bucureşti 1980
* 9. Cîntec pentru ţara-om -Ed. Ion Creangă Bucureşti 1981
* 10. Cartea Clara -Ed. Cartea Românească Bucureşti1986
* 11. Anuar -Ed. Eminescu Bucureşti 1989
* 12. De ţinut minte (subtitlu Cartea necuprinsului) -Ed. Tanera Bucureşti 1994
* 13. Cartea cu iubiri secrete (subtitlu 183 sonete) -Ed. Tanera Bucureşti 1994
* 14. Poeme supărate rău -Ed. Helicon Timişoara1996
* 15. Un abecedar bizar de purtat în buzunar -Ed. Encicpoledică Bucureşti1997
* 16. Legiada Subtitlu (Ghid artistic şi turistic pentru spaţiul euristic) -Ed. Enciclopedică Bucureşti 1998
* 17. Declanşatorul de plăceri (Subtitlu Carte eretică de erotică poetică) -Ed. Conphys Rm. Vâlcea 1999
* 18. Cartea Claudiană (Subtitlu Din pricina ta) -Ed. Conphys Rm. Vâlcea 1999
* 19. Cartea Iluminării (Rugăciuni şi viziuni)-Ed. Emia Bucureşti 2000
* 20. Călimara goală şi gândacul de bucătărie sau Cartea Suavă a Iubirii Definitive -Ed. Enciclopedică Bucureşti 2001
* 21. Cartea cu ele cele din elegii (Subtitlu 101 Poeme antologice) -Ed. Conphys Rm. Vâlcea 2001
* 22. Cartea inimii albastre (Subtitlu Gânduri şi Elegii)-Ed. Conphys Rm. Vâlcea 2001
* 23. Ritualuri de împerechere -Ed. Conphys Rm Vâlcea 2002
* 24. Poeme supărate rău (Subtitlu fals tratat scatologic de bună purtare)-Ed. Conphys Rm Vâlcea 2003
* 25. Era muzicii lejere (titlu Cântece de petrecanie)-Ed. Conphys Rm Vâlcea 2003
* 26. Exerciţii de iubire -Ed. Contrast Bucureşti 2003 postumă

Balada veştilor din ploi

Vezi mai multe video din Muzica

7 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au nascut in 7 aprilie
1770: William Wordsworth, poet englez (d. 1850)
1840: Angelo de Gubernatis, filolog şi scriitor italian (d. 1913)
1889: Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel (d. 1957)
1915: Billie Holiday (SadyDay), cântăreaţă americană de jazz (d. 1959)
1931: Amza Pelea, actor român de teatru şi film (d. 1983)
1928: Alan J. Pakula, regizor american de film (d. 1998)
1939: Francis Ford Coppola, regizor american de film
1945: Mircea Daneliuc, regizor, scenarist şi actor român
1952: Nichita Danilov, poet român

Au murit in 7 aprilie
1614: El Greco, pictor de origine greacă (n. 1541)
1668: William Davenant, poet englez (n. 1606)
1836: Vasile Fabian-Bob, poet
1987: Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist (n. 1901)
1996: Aurel Felea, scriitor

luni, 6 aprilie 2009

Kahlil Gibran : Profetul (fragmente)

Rafael Sanzio (6 apr.1483 - 6 apr.1520)

Rafael Sanzio cunoscut şi ca Rafael sau Raffaello (6 aprilie 1483, Urbino - † 6 aprilie 1520, Roma), pictor şi arhitect de seamă al Renaşterii italiene, unul din cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor, deşi moartea sa prematură a pus capăt unei cariere excepţionale.
Rafael a crescut în bogata atmosferă a culturii umaniste a Renaşterii. A slujit această cultură şi s-a slujit de ea, pentru ca, în final, să devină unul dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai ei. A lăsat în urma sa o operă impresionantă. Încă în timpul vieţii a fost considerat unul din cei mai mari artişti ai epocii. Deşi a avut o viaţă scurtă, a crescut numeroşi discipoli, printre care talentatul Giovanni da Udine.

1. Rafael - Autoportret - Galleria degli Uffizi, Florenţa
2. Rafael - Portretul lui Francesco Maria della Rovere (1514) - Muzeul Czartoryski, Cracovia
3. Rafael: Madonna della Sedia (1514)

6 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au nascut in 6 aprilie
1483: Rafael, pictor italian (d. 1520)
1826: Gustave Moreau, pictor simbolist francez (d. 1898)
1930: Alexandru George, critic şi istoric literar, prozator şi traducător român
1941: Gheorghe Zamfir, naist român, membru al Societăţii Compozitorilor din Franţa din anul 1972.

Au murit in 6 aprilie
885: Metodiu, cărturar slav (n. 820)
1520: Rafael (Raffaello Sanzio), pictor italian (n. 1483)
1528: Albrecht Dürer, gravor şi pictor renascentist german (n. 1471)
1971: Igor Fiodorovici Stravinski, compozitor, pianist şi dirijor rus (n. 1882)
1984: Virgil Carianopol, poet român (n. 1908)
1992: Isaac Asimov, scriitor de origine rusă (n. 1920)
2002: Petru Dumitriu, prozator român (n. 1924)

duminică, 5 aprilie 2009

Te he querido, te he llorado

Romulus Vulpescu : În fiecare zi

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămâne un deşert de disperare.

Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;

Ne pomenim prea goi într-un târziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămâne un deşert de disperare.
_______________________________________________________
Tudor Gheorghe

Vanessa Hudgens : Let's Dance

Hava nagila : cantec de nunta

הבה נגילה
הבה נגילה
הבה נגילה ונשמחה

הבה נרננה
הבה נרננה
הבה נרננה ונשמחה

!עורו, עורו אחים
עורו אחים בלב שמח

!עורו אחים, עורו אחים
בלב שמח

Hava nagila, hava nagila, hava nagila, venishmecha
Hava nagila, hava nagila, hava nagila, venishmecha
Hava naranena, hava naranena, hava naranena, venishmecha
Hava naranena, hava naranena, hava naranena, venishmecha
Uru, uru achim,
uru achim, belev sameach
Uru achim belev sameach,
uru achim, belev sameach
Uru achim !
uru achiiiiiim
Belev sameeeeaaaaach

Gather, come gather 'round me,
A joyous sound we will make today.
Let us be gay!
Lift up your happy voices.
The crowd rejoices; come hear me say
Let us be gay
Hear now the happy throng
Burst forth in festive song.
Come, toss your cares away,
Sing, let us be gay!
Think what tomorrow brings
While all the nation sings.
Now there's a brighter day.
Come, let us be gay!
Hope--- and--- faith- sus- tained- us-,
Ever the hope for our returning
Deep in the heart of each man burning.
Never a doubt, we did not waver;
Never a fear, we did not quaver.
Now it is real, now is the day,
Come on and let us be gay.
Gather, come gather 'round me,
A joyous sound we will make today.
Let us be gay!
Lift up your happy voices.
The crowd rejoices; come hear me say
Let us be gay!!!!

Lasst uns glücklich sein
Lasst uns glücklich sein
Lasst uns glücklich und fröhlich sein
Lasst uns singen Hava naranenah
Lasst uns singen
Lasst uns singen und fröhlich sein
Erwachet, erwachet Brüder!
Erwachet Brüder, mit einem glücklichen Herzen
Erwachet Brüder, erwachet Brüder!
Mit einem glücklichen Herzen


Multumiri Biancai, cea care mi-a furnizat textul acestui vesel cantec de nunta evreiesc :)

Romulus Vulpescu : Carte poştală I

Sus, lânga Turnul Alb, e gri,
E rece, vânt şi ud.
Jos, cerul Tâmpei se-nnegri
Şi nu exista Sud.

Braşovul fără tine-i mort,
E sumbru, rău, urât.
Biserici negre-n suflet port
Şi orgi dogite-n gât.

Contemplu-n cimitirul grec
Un nume brâncovan.
Şi-aş vrea să plec, nu pot să trec,
Şi te aştept în van.

N-am să revin, n-ai să revii:
Munţi mici, munţi mici şi trişti...
Nu mai există oameni vii:
Tu - singură - exişti.
_____________________________________________________

Tudor Gheorghe : Carte poştală I

Bette Davis (1908 - 1989)

Ruth Elizabeth "Bette" Davis (5 aprilie 1908 – 6 oct. 1989), actriţă americană de film, televiziune şi teatru. Una din cele mai mari actriţe din istoria cinematografiei, remarcabilă prin inteligenţa cu care a ştiut să îşi aleagă rolurile, una din puţinele actriţe dispuse şi chiar dornice să joace personaje antipatice. A jucat în filme de cele mai diverse genuri: de la drame poliţiste, la filme istorice, comedii, deşi cele mai mari succese le-a repurtat cu rolurile romantice din filmele de dragoste. A devenit cunoscută în lumea cinematografiei şi prin conflictele pe care le-a avut cu directorii de studiouri, cu regizorii şi colegii actori. Felul ei direct, deschis de a se manifesta, vocea răguşită şi nelipsita ţigaretă au făcut din Bette Davis o persoană publică deseori imitată şi caricaturizată.
O mare actriţă cu peste 100 de roluri jucate; prima actriţă nominalizată de 10 ori la premiile Oscar şi prima care a primit Lifetime Achievement Award, Academia Americană de Film aşezând-o de altfel pe locul 2, după Catherine Hepburn, pe lista celor mai mari vedete feminine de film ale tuturor timpurilor.

5 aprilie in viaţa culturală de-a lungul vremii...

S-au născut în 5 aprilie:
1588: Thomas Hobbes, filosof britanic (d. 1679)
1732: Jean Honoré Fragonard, pictor, desenator, gravor francez (d. 1806)
1900: Spencer Tracy, actor american (d. 1967)
1908: Herbert von Karajan, dirijor austriac (d. 1989)
1908: Bette Davis, actriţă americană (d. 1989)
1916: Gregory Peck, actor american (d. 2003)
1932: Fănuş Neagu, scriitor român
1933: Romulus Vulpescu, poet, prozator, traducător român
1946: George Arion, prozator, autor de romane politiste, poet si eseist.
1950: Silviu Purcărete, regizor român de teatru şi film
1950: Agnetha Fältskog, cântăreaţă suedeză (ABBA)

Au murit în 5 aprilie
1946: Ilarie Voronca, poet român (n. 1903)
2003: Mariana Marin, poetă româncă (n. 1956)
2005: Saul Bellow, scriitor de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel (n. 1915)

Vorba scriitorului:
"Ce simpatie ar fi posibilă fără bunăvoinţă?" (Ilarie Voronca)

sâmbătă, 4 aprilie 2009

Andrei Tarkovski (1932 - 1986)

Andrei Tarkovsky este cu siguranţă cel mai celebru regizor rus de la Eisenstein încoace. Modul său vizionar de abordare a timpului şi spaţiului în film face din opera sa unul din momentele definitorii ale evoluţiei cinematografiei moderne.
Primul său film, "Copilăria lui Ivan" (1962), a fost o adaptare pentru ecran a unei povestiri despre război semnată de Vladimir Bogomolov. Este vorba de un copil orfan de 12 ani a cărui copilărie pierdută este invocată repetitiv într-o serie de scene sub forma unor vise. Filmul evită prezentarea unor scene eroice în favoarea unui studiu aprofundat al tensiunilor existente în cadrul unui grup de soldaţi pe durata timpilor morţi dintre două misiuni de luptă. "Copilăria lui Ivan" este unul din cele mai memorabile filme de război din istoria cinematografului. Filmul a primit de altfel unul din cele mai importante premii din lumea cinematografiei, Leul de Aur la Festivalul de la Veneţia.
"Andrei Rubliov" este filmul în care Tarkovski foloseşte o tehnică profund originală, sunt deja prezente toate elementele care înseamnă marca Tarkovski. Viaţa celebrului pictor medieval de icoane, Andrei Rubliov, este doar pretextul pentru a medita asupra supravieţuirii artei de-a lungul istoriei, în împrejurări dramatice. Nu de puţine ori acest film a fost interpretat ca o alegorie a vieţii artistului în condiţiile regimului sovietic. Sunt prezente toate caracteristicile abordării tarkovskiene a timpului. Aşa cum explică în cartea sa despre teoria filmului, "Sculpting in Time", capacitatea de a "prinde" timpul în arta cinematografică este în opinia lui Tarkovski caracteristica cea mai importantă a unui film. În "Andrei Rubliov" regizorul foloseşte cadre lungi care permit timpului să curgă şi astfel să aibă efect asupra spectatorilor. Stilul contemplativ, imagistic, scoate în evidenţă integrarea personajelor în lumea din jurul lor prin poziţionarea lor în cadru şi prin mişcările lente ale camerei de filmat. Ca şi Antonioni, Tarkovski a propus o artă cinematografică bazată pe observarea concentrată a momentului prezent în opoziţie cu atenţia îndreptată spre evoluţia în viitorul imediat a poveştii/acţiunii în film.
"Solaris" este singurul film al lui Tarkovski care conţine o poveste de dragoste. Deşi s-a constatat absenţa erotismului în filmele lui Tarkovski, multe din scenele sale ce prezintă vise sau amintiri conţin imagini încărcate de o senzualitate memorabilă. Sexul în filmele sale este mai ales simbolic: ispita în episodul ceremoniei păgâne din "Andrei Rubliov" şi avansurile pe care frumoasa traducătoare i le face lui Yankovski în "Nostalgia"; sau redescoperirea elementelor care ţin de magic/spiritual în "Sacrificiul", în momentul în care eroul face dragoste cu o vrăjitoare pentru a împiedica o catastrofă nucleară.

Filme semnate Andrei Tarkovski
* Copilăria lui Ivan, 1962
* Andrei Rubliov, 1969
* Solaris, 1972
* Oglinda, 1974
* Călăuza, 1979
* Nostalgia, 1983
* Sacrificiul,1986