N-am găsit altă rimă (Toma Caragiu şi Mircea Diaconu)

Toma Caragiu a fost un actor pentru care superlativele sunt sărace. Era actorul preferat al tatălui meu, şi această scurtă "fabulă" este un moment de graţie în care s-au întâlnit doi mari actori, unul în plină glorie, celălalt la începuturile unei cariere prodigioase în teatru şi în special în cinematografie.
Mircea Diaconu este actorul meu preferat de film, actorul care mie mi s-a părut, de când l-am văzut prima oară (în filmul "Mere roşii") că nu "joacă" în filme, ci trăieşte, există, respiră în acel film cu o naturaleţe căreia nu ştiu acum să-i găsesc egal în lumea hollywoodiană... Poate Tom Cruise să mai aiba această naturaleţe în a "juca" .
Mă bucur de fiecare dată când revăd această scenetă pe care o ştiu pe dinafară deja. Este bucuria pe care doar Arta o poate oferi, acel "catharsis" de care vorbeau grecii.